Hannibal - In spatele mastii

Pre numele ei original "Hannibal Rising", nu se ocupă de generalul cartaginez, ci de mult mai simpaticul "canibal" interpretat de Anthony Hopkins în "Tăcerea mieilor" şi "Hannibal", şi de Gaspard Ulliel în ce se va numi prin cinematografele noastre "Hannibal. În spatele măştii". Pentru că m-a interesat întotdeauna momentul în care un om se rupe de toate regulile morale, etice, religioase, şi trece cu seninătate la crimă, am citit şi cartea în care este descrisă copilăria şi tinereţea lui Hannibal.
La prima vedere, mobilul este răzbunarea pentru suferinţele îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (Hannibal Lecter este descendentul unei familii nobile din Lituania, ţară peste care au trecut şi germanii, şi ruşii, în timpul războiului). Autorul, Thomas Harris, reuşeşte însă să se joace cu mult mai multe teme: geniul nevrotic care-şi trăieşte superioritatea faţă de cei din jur; nobilul degenerat, urmaş al unui ilustru senior, celebru pentru violenţa lui; samuraiul "occidental" care se zbate să adopte un sistem de valori în care viaţa omului nu valorează prea mult. Înfiorător este faptul că, deoarece romanul este atât de bine scris, crimele şi canibalismul personajului devin justificate pentru cititor, că răzbunarea este tratată ca o valoare esenţială a omului. Cu atât mai mult cu cât, pentru a nu purta cine ştie ce etichete cu "interzis sub 18 ani", ororile sunt sugerate cu îndemânare literară, nu sunt descrise în amănunt. Aştept să văd filmul, pentru a ieşi probabil din sală gonit de duritatea scenelor, aşa cum mi s-a întâmplat la "Hannibal", căci de la sugestiile din roman probabil că în film se ajunge la descrieri "savuroase". De fapt, aştept să văd filmul pentru a mă bucura încă o dată de superioritatea cărţii.
Nici filmul, nici cartea, nu au cum să explice exact ce se întâmplă în mintea unui astfel de "monstru", dar pot spune, celor cărora le mai pasă, că sunt de evitat situaţiile în care declanşăm răzbunarea, indiferent de câtă dreptate am avea.