Vis si reverie in literatura romana

Descriere

Lucrarea de faţă îşi propune să urmărească ipostazele visului şi reveriei ca teritorii ale unei geografii literare, căreia îi aparţin pe de o parte lumea rustică (studiată în volumul Universul rustic în literatura română, Bucureşti, 1985), pe de alta spaţiul citadin (care a făcut obiect de analiză în volumul Feţele oraşului, Bucureşti, 1987), cel de al treilea fiind abordat acum din perspectiva motivului literar. Exegeţii unuia sau altuia dintre scriitorii români au observat ponderea şi caracteristicile visului la un scriitor sau altul, dar numai la nivel monografic. Demersul integrator încercat acum presupune o perspectivă de ansamblu şi cronologică, aşadar, permite o reconstituire a formelor imaginarului de-a lungul mai multor vârste literare, evoluţie care presupune mutaţii, linii de continuitate, modificări de mentalitate artistică, fenomene ale istoriei culturii, totul cu raportare la imaginarul european căruia i se circumscriu aceste fenomene.