Cartea Mironei

Cartea Mironei: O călătorie intimă în maturizare și auto-descoperire
"Cartea Mironei" de Cella Serghi, reeditată de Editura Litera, nu este doar o lectură, ci o imersiune profundă în universul interior al unei tinere aflate la confluența dintre adolescență și maturitate. Publicată inițial în 1938, cartea își păstrează prospețimea și relevanța, abordând teme universale precum căutarea identității, rolul familiei, presiunile sociale și complexitatea relațiilor interpersonale.
Romanul ne introduce în viața Mironei, o tânără sensibilă și visătoare, marcată de o educație privilegiată, dar sufocantă. Construită în jurul jurnalului personal al protagonistei, narațiunea ne oferă o perspectivă intimă asupra gândurilor, emoțiilor și frământărilor sale. Asistăm la procesul ei de auto-descoperire, la încercările de a se desprinde de așteptările familiei și de a-și găsi propriul drum în viață.
Stilul lui Cella Serghi este elegant și rafinat, cu o atenție deosebită acordată detaliilor psihologice. Descrierile sunt vii și evocatoare, transmițând cu sensibilitate atmosfera epocii și frumusețea peisajelor dobrogene. Lectura este fluentă și captivantă, jurnalul Mironei dezvăluindu-se treptat, pagină cu pagină, într-o confesiune onestă și tulburătoare.
"Cartea Mironei" este mai mult decât un roman de formare; este o radiografie a unei epoci și o analiză subtilă a condiției feminine în societatea românească interbelică. Personajele sunt complexe și nuanțate, cu calități și defecte care le fac credibile și ușor de empatizat. Relația Mironei cu familia, în special cu mama ei, este explorată cu finețe, dezvăluind dinamici subtile și conflicte mocnite.
Prin intermediul jurnalului Mironei, Cella Serghi explorează teme profunde precum importanța educației, libertatea de alegere și consecințele conformismului. Cartea îndeamnă la reflecție asupra valorilor personale și la curajul de a ne trăi viața autentic, în acord cu propriile aspirații.
Reeditarea de către Editura Litera aduce "Cartea Mironei" în atenția unei noi generații de cititori, oferindu-le ocazia de a descoperi o scriitoare talentată și un roman emoționant, care rămâne relevant și astăzi. Este o lectură recomandată celor care apreciază proza psihologică de calitate, dar și celor interesați de istoria și cultura românească.

Desi nu se compara cu un alt roman al scriitoarei, Panza de paianjen, Cartea Mironei este totusi o carte exceptionala. Personajul principal, Mirona este o tanara plina de energie care isi povesteste viata pe masura ce citim romanul. Aflam despre fascinatia fetei pentru bunica sa, Fana, despre mama, matusile ei un pic ciudate. Aflam amanunte despre viata sa, despre visele si dorintele sale. Cartea Mironei este, dupa parerea mea, o carte a trairilor, a amintirilor si a sperantei.

“În ce mă priveşte, când apune soarele mă gândesc: A mai trecut o zi. Încă o zi în care n-am făcut nimic. Iar când răsare soarele, nu ştiu încotro să apuc, pe ce drum trebuie să merg, unde vreau să ajung. Eram sigură că fericirea există undeva, dincolo de zidurile casei noastre. Că într-o zi voi pune mâna pe ea, aşa cum pui mâna pe o ceaşcă sau pe scoarţa unui copac. Că dragostea este supremul miracol…”

Mi-au placut descrierile ample, atat ale personajelor cat si ale locurilor sau interioarelor caselor. Mi-a placut atmosfera cartii, felul in care autoarea scrie. Si ca sa va starnesc curiozitatea de a citi cartea, v-as intreba ce o face atat de speciala pe Mirona? Eu zic ca este energia care ii tasneste din felul ei de a fi, impetuozitatea cu care traieste fiecare clipa…In ceea ce priveste literatura romana, este una din autoarele mele preferate de la capitolul femei care au scris. Si asta numesc eu literatura adevarata, o literatura care place, care te face sa visezi si te sensibilizeaza in acelasi timp. Va recomand aceasta carte!

“Nu trebuie să trec prin viaţă fără să las o urmă, o lacrimă, o tresărire din câte am avut pentru tot ce mi s-a părut frumos şi bun…”