Persecutiile in antichitate

Descriere

A considera istoria persecuţiilor în ansamblul lumii antice greco-romane înseamnă a ne concentra privirea asupra unor figuri şi evenimente remarcabile sau extraordinare şi totodată ne obligă la înlăturarea efectivă a opoziţiilor convenţionale şi la depăşirea prejudecăţilor. Aşa cum reiese şi din această carte, persecuţiile nu sunt rezultatul unui şoc al civilizaţiilor, creat prin introducerea monoteismelor exclusive – iudaic ori creştin – în sistemul religios, politeist şi politic al cetăţii şi al imperiilor antice. în primul rând, nu este persecutată o doctrină, nici o ideologie, ci o anumită persoană într-o situaţie dată. Socrate a fost condamnat la moarte prin otrăvire, însă şcoala lui filosofică avea să dăinuie şi să se dezvolte. Bisericile sunt decapitate în mai multe rânduri, dar creştinismul n-a fost realmente eradicat. De fapt, apare evident că cetatea nu se definea ca o comunitate de credinţă, nici măcar de opinie, ci ca o comunitate de participare, unde totul se întâmplă prin manifestarea şi prin practica publică a colectivităţii, chiar pe plan religios. Este persecutat, aşadar, profesorul mai mult decât ideologul; adică cel care stă deoparte şi nu se arată interesat de marile ceremonii, mai degrabă decât se arată preocupat celălalt de diferenţa sa esenţială. Evreii şi creştinii constituie, la rândul lor, o comunitate de credinţă, fondată pe o Scriptură revelată, dar autorităţile publice n-au ştiut sau n-au vrut, mult timp, să ţină seama de acest lucru, tratând respectivele grupări religioase potrivit dreptului obişnuit, cel al persoanelor şi cel al asociaţiilor, şi străduindu-se să aducă la cel mai larg numitor comun propriile credinţe. Autoarea * * * Marie-Françoise Baslez, absolventă a Şcolii Normale Superioare de fete, astăzi profesor de istorie veche la Universitatea din Paris 12, este o reputată specialistă în religiile lumii antice greco-romane. între altele, tot la Editura pariziană Fayard, ea a publicat monografia SFâNTUL PAVEL (1991) şi excepţionalul volum BIBLIE ŞI ISTORIE. Iudaism, elenism, creştinism (1998) – acesta a apărut şi în româneşte (Editura Artemis, 2007).