Stima de sine a adolescentilor

Descriere

ARGUMENT
Lucrarea de faţă îşi propune o abordare a problemelor cu care se confruntă adolescenţii. Adolescenţa este o perioadă foarte dificilă a vieţii oricărei persoane: schimbările biologice, fiziologice dar mai ales psihologice reprezentative pentru această vârstă transformă adolescentul într-un veşnic neînţeles. Criza de originalitate pe care o traversează orice persoană în această perioadă creează o şi mai mare confuzie în ceea ce priveşte nevoile şi expectanţele adolescenţilor.
Un aspect foarte important de care trebuie să ţină seama adulţii atunci când interacţionează cu adolescenţii este cel legat de personalitatea acestora din urmă. Adolescenţa este perioada de cristalizare a personalităţii, perioadă în care au loc profunde schimbări comportamentale care, deşi dezorientează pe cei din jur, au un rol foarte bine determinat în evoluţia ulterioară a persoanei în cauză.
Pornind de la aceste premise am încercat să abordez problematica referitoare la factorii care influenţează personalitatea în formare a adolescenţilor şi rolul pe care îl au adulţii, mai ales părinţii, în cristalizarea unui anumit tip de personalitate.
Am centrat studiul de faţă în jurul conceptului de �stimă de sine� deoarece această caracteristică se formează prin excelenţă în copilărie şi adolescenţă, influenţa ulterioară acestei vârste a factorilor de mediu fiind neglijabilă. De asemenea, numeroase studii atrag atenţia asupra rolului decisiv pe care îl are modalitatea în care copiii sunt trataţi de părinţi în cristalizarea stimei de sine a viitorilor adulţi. Chiar dacă de multe ori unele comportamente ale părinţilor sunt considerate �detalii� şi tratate ca atare, ele pot avea consecinţe drastice asupra copilului în cauză, consecinţe care îl pot �urmări� toată viaţa şi care rareori pot fi eliminate.