Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. X, no. 3, 2010

Descriere

Al treilea număr pe anul 2010 al revistei româneşti de referinţă în domeniul ştiinţelor politice este deschis de studiul critic consacrat de Jean-Michel Eymeri-Douzans curentului transnaţional de reformism administrativ cunoscut sub numele de „New Public Management” (Statul actual: un hibrid post-managerialist sau neo-weberian? Remarci liminare). în ciuda retoricii sale vizând de-birocratizarea aparatelor de stat, paradigma „New Public Management” se dovedeşte în final a fi doar o altă formă de reproducere a puterii birocratice a statului.

Cele cinci studii cuprinse în corpul principal al revistei sunt consacrate unor teme diverse, dar egal relevante pentru preocupările ştiinţei politice româneşti şi pentru constituirea câmpului sub-disciplinelor acesteia. Mai întâi, Mihai Chioveanu (Transnistria, the „General Plan East”, and the „Shoah by Bullets”) propune o nouă situare, mai precis circumstanţiată, a Transnistriei în istoria Holocaustului. Autorul urmăreşte cu precizie analitică, pe baza unei ample descinderi în arhive, formarea politicilor de „epurare etnică” a guvernării Antonescu, desfăşurarea în teritoriu a mijloacelor diverse de ducere la îndeplinire a directivelor vizând eliminarea fizică a evreilor români, precum şi modul în care aceste operaţiuni se articulează „soluţiei finale” naziste. în continuare, Adrian Cioflâncă (The Communist Propagandistic Model. Towards A Cultural Genealogy) reflectează asupra unei chestiuni esenţiale în înţelegerea modului de funcţionare a regimurilor comuniste: în pofida faptului că aceste regimuri s-au caracterizat printr-o folosire extensivă a propagandei, aceasta din urmă nu a fost, pe firul deceniilor de viaţă ale regimului, niciodată adecvată în limbaj şi în formele sale de exprimare obiectivelor pe care şi le-a fixat, rămânând mai degrabă ataşată unei scolastici marxist-leniniste incapabilă să dea seama de dinamica realităţilor sociale declanşate de socialismul de stat. Apoi, într-un registru mai teoretic, Ana-Maria Tanaşoca surprinde felul în care cetăţenia multiplă riscă să epuizeze, prin practica ei recurentă, cetăţenia democratică aşa cum a fost cristalizată în corporalitatea politică a statului-naţiune (Multiple Citizenship, Nation and Democracy. From Anomaly to Appraisal and Beyond). în continuare, Şerban-Filip Cioculescu (In Quest of A Smart Neighborhood Strategy. How Should Bethe Future Eastern Foreign Policy of Romania?) recompune procesele organizaţionale care definesc reorientarea politicii externe româneşti către o politică de vecinătate aşa cum este proiectată de Uniunea Europeană. în final, Andreea Nicuţar (Searching for the Right Way to Count. Veto Players in Argentina’s First Democratic Decade) încearcă să explice modul în care tranziţia democratică din Argentina a conciliat ambiţiile normative ale oricărui proces de democratizare cu constrângerile politice şi sociale ale unui sistem socio-politic modelat în profunzime de dictatură.