Tratat de prescriptie extinctiva

Descriere

Tratatul de faţă constituie prima analiză teoretică şi practică aprofundată a instituţiei prescripţiei extinctive în dreptul român, atât în sfera dreptului privat, cât şi în aceea a dreptului public, în lumina legislaţiei, doctrinei şi jurisprudenţei actuale, română şi străină. Fiind chemată să asigure pacea şi liniştea socială, prin consolidarea situaţiilor juridice incerte sau îndoielnice, prescripţia extinctivă se numără printre mecanismele tehnice cele mai redutabile ale dreptului şi nu întâmplător Cassiodorius a desemnat-o „patrona generis humani”, iar Cicero a considerat-o ca fiind „finis sollicitudinis et periculi litium”. Chiar Iustinian, care personal dezavua o asemenea instituţie, întrucât putea să aibă şi are, uneori, ca efect consacrarea unei nedreptăţi (impium praesidium), i-a recunoscut totuşi meritele procedând la o reformă profundă a acesteia prin contopirea celor două forme de prescripţie - prescripţia extinctivă (liberatorie) şi prescripţia achizitivă (uzucapiunea) -, deoarece ambele prescripţii aveau acelaşi fundament şi se întemeiau pe aceleaşi principii.

în prezent, prescripţia este o instituţie juridică unanim recunoscută, chiar dacă după o istorie milenară nimic din aspectele sau elementele ei constitutive (obiect, natură juridică, fundament, condiţii, mecanism, efecte) nu pare a fi definitiv câştigat şi în afară de orice îndoială sau controversă. Cu toate acestea, prescripţia extinctivă se regăseşte în Noul Cod civil (Legea nr. 287/2009), ca de altfel şi în Noul Cod penal, primind o reglementare completă, adecvată şi modernă, în acord cu tendinţele din dreptul comparat, precum şi cu exigenţele lumii afacerilor.

Tratatul se adresează deopotrivă teoreticienilor şi practicienilor dreptului, masteranzilor şi doctoranzilor, inclusiv studenţilor în drept care doresc să aprofundeze cunoştinţele în materia prescripţiei extinctive şi să studieze la un nivel avansat asemănările şi deosebirile dintre reglementările aplicabile prescripţiei în dreptul privat (precum dreptul civil general, dreptul familiei, dreptul succesoral, dreptul comercial, dreptul comerţului internaţional, dreptul consumului, dreptul muncii) în dreptul public (precum dreptul penal, dreptul administrativ, dreptul contravenţional, dreptul fiscal, dreptul securităţii sociale).