Autoritatea de lucru judecat in materie civila

Descriere

Neajunsurile constatate in jurisprudenta in legatura cu intelegerea si aplicarea efectului autoritatii lucrului judecat (redus, cel mai adesea, doar la functia sa negativa, de exceptie procesuala, ignorandu-i-se functia pozitiva) pot fi depasite in lumina reglementarilor aduse prin dispozitiile Noului Cod de procedura civila.

Astfel, autoritatea de lucru judecat este consacrata (potrivit art. 424 NCPC) ca efect al hotararii judecatoresti (nu doar exceptie procesuala sau prezumtie de lucru judecat, ca in vechea reglementare). De asemenea, primeste continut normativ (art. 425 NCPC) dubla functiune, pozitiva si negativa, a autoritatii de lucru judecat.

Sunt reglementate, totodata, prin dispozitiile art. 429 NCPC, efectul relativitatii si cel al opozabilitatii hotararii judecatoresti.

Dispozitiile noi ale Codului de procedura vin sa curme si controversa legata de pierderea sau nu a autoritatii lucrului judecat atunci cand se implineste prescriptia executarii silite, statuand expres ca prin implinirea termenului de prescriptie extinctiva se pierde puterea executorie a titlului, iar daca dreptul de a obtine obligarea paratului este imprescriptibil sau, dupa caz, nu s-a prescris, creditorul are posibilitatea obtinerii unui nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fara a i se putea opune exceptia autoritatii de lucru judecat (art. 696 alin. 2).

Rezulta din teza potrivit careia partii nu i se poate opune exceptia autoritatii de lucru judecat ca, odata cu puterea executorie, se pierde si autoritatea lucrului judecat, pentru ca altminteri demersul judiciar al creditorului ar fi paralizat si, cu toate ca dreptul material la actiune nu s-a stins prin implinirea prescriptiei, acesta sa nu-l mai poata valorifica in justitie.

De asemenea, reglementand exceptia procesuala a autoritatii de lucru judecat, ca mijloc de valorificare a efectului extinctiv al lucrului judecat anterior, legiuitorul a statuat expres posibilitatea inrautatirii situatiei partii in propria cale de atac, atunci cand se constata ca hotararea atacata nesocotise autoritatea de lucru judecat a unei alte hotarari. Aceasta prevalenta acordata principiului autoritatii de lucru judecat fata de cel al neagravarii situatiei partii in propria cale de atac (non reformatio in peius) este menita sa garanteze stabilitatea juridica si faptul ca lucrul judecat este imuabil nemaiputand fi pus in discutie.