Etnogeneza romanilor

Descriere

Format 1/16 (54x84)
1. Cercetarea izvoarelor istoriografice privind problema retragerii romane din Dacia a provocat o polemica seculara in lumea filologilor si a istoricilor. In urma cu peste doua secole, pentru a respinge revendicarile romanilor din Transilvania, in spatiul Daciei strabune, exprimate in celebrul Supplex Libellus Valachorum (1791), partizanii Imperiului Austro-Ungar au schitat un scenariu fictiv al etnogenezei romanilor. In acest scenariu, textele istoriografice latine au fost interpretate subiectiv pentru a demonstra, in ultima instanta, retragerea totala a populatiei daco-romane din Dacia in vremea lui Aurelian, si, ca urmare, stingerea continuitatii vietii dacoromane pe aceste meleaguri in mileniul migratiilor barbare. 2. Treptat, s-a constituit mitul formarii poporului roman in sudul Dunarii, mitul exterminarii dacilor de catre romani, mitul vidului demografic in Dacia postaureliana, mitul imigratiei in valuri dupa venirea maghiarilor in Transilvania si, ca o consecinta istorica, justificarea starii de natiune tolerata a romanilor si, implicit, justificarea drepturilor maghiare asupra Transilvaniei. Parintii acestui scenariu au fost eruditii Franz Joseph Sulzer (1782), Johann Christian Engel (1794) si, peste un secol, Robert Rosler (1871). Aceste mituri sintetizate de Rosler au primit numele de si au devenit o doctrina proliferata in Imperiul Austro-Ungar si cultivata, dupa unirea Transilvaniei cu patria mama, de invatati maghiari iredentisti. 3. Referitor la problema retragerii romane din Dacia, precizam ca adeptii teoriei lui Rosler sustin ca Aurelian a evacuat total armata si populatia daco-romana in sudul Dunarii si, de asemenea, ca poporul roman s-a format in Balcani. In vidul demografic din nord s-au succedat migratori, iar romanii ar fi imigrat in Transilvania, dupa venirea maghiarilor, in secolele XII-XIV. Descoperirile arheologice, epigrafice, numismatice etc. au demonstrat insa, incontestabil, ca populatia latinofona a ramas pe loc dupa retragerea limitata a romanilor in vremea lui Aurelian. Acest adevar este confirmat si de cercetarea recenta a izvoarelor istoriografice. Izvoarele filologice sunt echivoce doar la suprafata, caci comparate intre ele si corelate cu izvoarele extra-filologice, atesta atit retragerea armatei cit si retragerea partiala a populatiei. Aceste fapte dovedesc, fara tagada, ca partizanii teoriei lui Rosler cultiva un mit anacronic.