Povestea domniţei Marina şi a basarabeanului necunoscut

O veti descoperi pe Marina, pe domnita ferecata in turnul propriei sale nesigurante, pazita de balaurii convenientelor si fricii de ce-o sa vina, sau de ce-ar fi daca. O veti cunoaste pe doamna Olaru (careia virsta i-a mai tocit coltii, insa i-a oferit acces la internet) – si pe fiul sau, care traieste „departe”, intr-o vizuina sapata in propria-i constiinta limitata, indelung expusa la substante nocive. Si-l veti asculta pe Ilie – zic bine, asculta, fiindca oricare dintre replicile sale e alcatuita din vorbe reale, cu fond si forma si sens – povestind in povestire, povestind in rama, cum am fi comentat un anumit roman de Sadoveanu, despre copilaria sa si a parintilor sai, despre monstrii care se ascund sub patul fiecaruia si despre incercarea de a regasi o lume pierduta in picla amintirilor imprecise.

Desi multe dintre intimplarile narate sint destul de tulburi, intregul volum pastreaza o atmosfera fermecata, de poveste. (...)

Contrastul remarcabil redat dintre nou si vechi, dintre stilul de viata, mentalitatea si valorile unor generatii diferite, modul romantat in care autoarea isi construieste povestea si senzatia de bine, de familiar, cu care ramii dupa ce ai terminat cartea. Celor care isi doresc o carte ce imbina stilul clasic cu cel actual, in care actiunea nu este grabita, dar care nu te lasa nici o clipa sa te plictisesti si in care se amesteca cu maiestrie povesti despre oameni diferiti, despre trecut si prezent, mentalitati diverse, familie si viata.

Dupa moartea tatalui lui, sortind diverse vechituri, un personaj de-al lui Paul Auster e bintuit de biografia tatalui lui pe care isi da seama ca-l cunoscuse prea putin… Treptat, personajul devine un fel de detectiv particular pe urmele vietii necunoscute a celui mort, incercind sa intregeasca, din obiecte, haine, scrisori, carti, o identitate adevarata.

Povestea domnitei Marina si a basarabeanului necunoscut este romanul unei initieri. Se poate citi insa in mai multe feluri si chei de lectura, dupa sensibilitatea fiecarui cititor. Daca recititi inceputul din perspectiva finalului, veti observa ca simburele „magiei” de la final se afla deja acolo, in primele pagini. E un roman construit cu/din mai multe planuri sau fatete, asa cum este si ceea ce numim realitate. Pentru mine, deci, e povestea unei initieri in lumile pe care nu le putem vedea... Ma gindisem sa-i dau titlul Agent: de la agentul imobiliar, care este Marina, dar si de la agentul unei alte lumi si realitati, care este basarabeanul necunoscut. Imi placea ambiguitatea acelui titlu scurt, dar mi s-a spus ca nu era potrivit pentru piata de carte din Romania. Prin urmare, l-am schimbat.

Povestea domnitei Marina… e romanul unei initieri in lumi nevazute si e construit ca atare, adica din straturi, fatete, felii de realitate si de viata. Numele agentiei imobiliare pentru care lucreaza Marina, si care apare inca din primele pagini, pare un nume comun, dar anticipeaza experienta pe care o traverseaza personajul din momentul in care intilneste un client atipic si pina la sfirsitul cartii.Un cititor avizat va gasi usor in text indiciile si sugestiile calatoriei spirituale pe care o fac personajele. Cu toate astea, povestea e deschisa mai multor interpretari si cheia realista sau ceea ce se cheama realismul magic nu sint excluse. Sau, cel putin, asa imi place sa cred. Mama Marinei asteapta in 2012 sfirsitul lumii, dar portile cunoasterii de dincolo nu ei i se deschid, ci fiicei ei.