Calistrat Costin-ironicul reflexiv

Descriere

Scriitorul Calistrat Costin este o figură cunoscută în Bacăul actual, dar nu doar ca poet, cât, mai ales, ca director al Teatrului „Bacovia” şi al Teatrului de Animaţie; asta atât prin impactul larg al celor două instituţii asupra publicului, cât şi datorită tipului său de personalitate. Aşa arată un sondaj sociologic pe stradă în anul 2012, când el păşea pragul septuagenarilor.

S-a născut la Bacău, în ziua de 30 ianuarie 1942, ca fiu al subofiţerului Alexandru Costin şi al Emiliei - fostă Bălăiţă, în zilele războiului năpraznic ce cuprinsese Europa şi o parte din Asia, după cum s-a mărturisit concitadinul nostru de câteva ori.

Impunător, dinamic şi sociabil, poetul Calistrat Costin (alias Costin Costinel după actele de stare civilă), poate fi identificat uşor de la distanţă. Cu o înălţime peste medie, nas acvilin şi barbişon „maiorescian”, îşi duce, cu eleganţă, rotunjimile de sorginte hedonistă, dar şi semicalviţia, pornite deja - ascunzându-şi-le cât poate, dar fără să-şi abandoneze zâmbetul strunit ce alimentează o umoare mobilă şi imprevizibilă, având pentru orice situaţie nouă o contrareplică neechivocă.

în prezent, el reprezintă, în chip public, juridic şi cultural, Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, care s-a extins cu scriitori veniţi de dincolo de graniţele administrative judeţene, adică din Piatra Neamţ, Suceava, Buzău, Galaţi, Botoşani, Vaslui şi chiar Iaşi, inclusiv din judeţe mai îndepărtate. Reales ca preşedinte, pentru un nou mandat, în octombrie 2013, a reuşit să impună Filiala Scriitorilor drept o formă instituţională de cultură şi literatură, atât prin revista Plumb, publicaţie lunară ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor, cât şi prin cenaclul şi activităţile cu publicul, desfăşurate periodic, cum e Toamna Bacoviană şi altele.

Poate au contribuit la aceasta şi tradiţiile literare şi culturale ale Bacăului, dar şi structura de personalitate a lui Calistrat Costin, exprimată prin eleganţa stilului de manifestate publică, prin distincţia socială, cultura literară şi filosofică, puterea de a evita tensiunile şi stările conflictuale, încât activitatea Filiale să se extindă în judeţe mai îndepărtate.