Mizerabilii, Volumul al III-lea - Marius (Editie 1955)

     

* Imaginea / recenzia nu garantează
aspectul sau conținutul cărții

Mizerabilii, Volumul al III-lea (Ediție 1955) de Victor Hugo, publicată la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, continuă saga monumentală a personajelor sale într-un Paris al secolului al XIX-lea, marcat de sărăcie, injustiție și convulsii sociale. Această ediție, apărută într-o perioadă în care clasicii literaturii erau accesibilizați publicului larg, oferă cititorului român o fereastră spre opera titanică a lui Hugo, păstrându-i, în ciuda limitărilor tehnice ale vremii, forța narativă și mesajul profund.

Volumul al treilea adâncește destinul lui Jean Valjean, al lui Cosette și al lui Marius, aducând în prim-plan complexitatea relațiilor umane și luptele individuale împotriva unui sistem social opresiv. Hugo excela în a crea personaje memorabile, iar în acest segment al operei, evoluția lor este crucială. Cititorul este invitat să urmărească dilemele morale ale lui Valjean, puritatea lui Cosette și idealismul revoluționar al lui Marius, toate intersectându-se pe fundalul evenimentelor istorice precum Răscoala din iunie 1832.

Stilul lui Hugo este grandios, alternând descrierile ample și detaliate ale peisajului urban parizian cu monologurile filosofice și scenele dramatice de acțiune. Limba română a traducerii din 1955, deși uneori poartă amprenta epocii, reușește să transmită elocvența și patosul originalului. Este o lectură care necesită răbdare și dedicare, dar care răsplătește cititorul cu o înțelegere profundă a condiției umane și a luptei eterne pentru demnitate și justiție.

Din punct de vedere al ediției, coperta simplă, specifică perioadei, indică un accent pe conținut. Cartea este o mărturie a importanței pe care societatea de atunci o acorda literaturii clasice, oferind o experiență de lectură autentică, nealterată de artificii moderne. Pentru pasionații de literatură clasică, această ediție rămâne o piesă relevantă, nu doar pentru valoarea intrinsecă a operei lui Hugo, ci și ca document al istoriei editoriale românești.