Psihoterapiile cognitive și comportamentale în tulburările de personalitate. Aplicații practice și noi direcții

Descriere

Pot fi tratate tulburările de personalitate, acele condiţii clinice complexe, care afectează atât individul, cât şi aparţinătorii acestuia şi, mai larg, societatea? Răspunsul oferit de autorii volumului de faÈ›ă, pe baza studiilor validate È™tiinÈ›ific asupra tulburărilor de personalitate, este afirmativ. În paradigma cognitiv-comportamentală, semnele şi simptomele acestor tulburări sunt văzute ca derivând din prelucrări dezadaptative de informaţie, rezultate din experienţa ontogenetică, pe un potenţial fond de vulnerabilitate bio-genetică, prelucrări care generează apoi răspunsuri specifice emoţionale, cognitive şi comportamentale menţinute prin întăriri (de exemplu, recompense şi pedepse). Modificarea acestor prelucrări informaţionale – prin tehnici de restructurare cognitivă – şi întăriri prezente – prin tehnici comportamentale – permite trecerea de la o abordare terapeutică a simptomelor, la modificarea personalităÈ›ii în ansamblul ei. Aşadar, în această lucrare se analizează comprehensiv tulburările de personalitate având în vedere atât diagnosticul psihiatric şi psihologic, important pentru a înÈ›elege relaÈ›ia dintre trăsăturile de personalitate È™i tulburările de personalitate, cât şi modalităţile de intervenţie cognitiv-comportamentală, cu accent pe protocolul clinic şi pe mecanismele subiacente acestuia.

Cititorii pot gasi în lucrarea de faÈ›ă informaÈ›ii actualizate despre abordările psihologice validate ştiinţific pentru tulburările de personalitate, utile atât pentru studenţii în psihologie şi medicină, cât şi pentru practicieni, psihologi şi medici, şi cercetători în domeniu.

Cosmin Popa, lector univ. dr., Universitatea de Medicină È™i Farmacie din Târgu Mureş, este psiholog clinician, psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală si membru al International Society for the Study of Personality Disorders (ISSPD).

Florin Alin Sava, prof. univ. dr., Universitatea de Vest din Timişoara, este directorul scolii doctorale de Psihologie de la Universitatea de Vest din TimiÈ™oara È™i membru în comitetul director al European Association of Personality Psychology (EAPP).

Daniel David, prof. univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, este profesor „Aaron T. Beck" de psihologie clinică È™i psihoterapie (È™tiinÈ›e cognitive clinice) la Universitatea BabeÈ™-Bolyai din Cluj-Napoca, Profesor asociat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai È™i director de cercetare al Institutului Albert Ellis, ambele din New York, SUA.


Cuprins

PrefaÈ›ă — Daniel David

Partea I. Aspecte teoretico-metodologice

Capitolul 1. Tulburările de personalitate — repere nosologice — Aurel NireÈ™tean, Gabriela Buicu, Emese Lukacs
Capitolul 2. Evaluarea psihologică clinică a tulburărilor de personalitate — Florin Alin Sava

Partea a II-a. Abordările cognitiv-comportamentale clinice È™i orientările clasice ale TCC

Capitolul 3. Cadrul general al abordării cognitiv‑comportamentale în tulburările de personalitate — Cosmin Popa
Capitolul 4. Terapia raÈ›ional‑emotivă È™i comportamentală (REBT) pentru tulburarea de personalitate dependentă — Simona Ioana Ștefan
Capitolul 5. Terapia cognitivă a tulburărilor de personalitate — o introducere practică — Mugur Ciumăgeanu, Roxana Mărginean, Ovidiu Mărginean
Capitolul 6. Terapia comportamentală (BT) în abordarea tulburărilor de personalitate — Cristina Bredicean, Claudia Ile, Lucian Ile
Capitolul 7. Hipnoterapia cognitiv‑comportamentală în tulburarea de personalitate narcisică È™i comorbidităÈ›ile asociate — Irina Holdevici, Barbara Crăciun

Partea a III-a. Terapia cognitiv-comportamentală din „al treilea val" în abordarea tulburărilor de personalitate

Capitolul 8. Terapia comportamentală dialectică (DBT) în abordarea tulburărilor de personalitate — Amfiana Gherman
Capitolul 9. Terapia metacognitivă interpersonală în abordarea tulburărilor de personalitate — Ioana Podină, Liviu Fodor
Capitolul 10. Terapia prin acceptare È™i angajament: conceptualizare, intervenÈ›ie È™i suport empiric pentru tulburările de personalitate — Bogdan Tudor Tulbure
Capitolul 11. Terapia centrată pe scheme cognitive în abordarea tulburărilor de personalitate — Roxana Nicolau
Capitolul 12. Hipnoterapia cognitiv‑comportamentală în tulburările de personalitate — Odette Dimitriu

Concluzii È™i noi perspective — Cosmin Popa, Mihai Ardelean, Florin Alin Sava

Traumele, abuzurile repetate, neglijările, toate sunt aspecte psihologice negative care fac parte din istoricul de viaÈ›ă al multor pacienÈ›i cu tulburări de personalitate. La fel ca în fizică, acolo unde compensarea reprezintă diminuarea sau anularea efectului unui fenomen/acÈ›iuni, în viaÈ›a de zi cu zi pacienÈ›ii cu tulburări de personalitate prezintă comportamente de supracompensare care au rolul de ,,a umple un gol" generat de către evenimentele de viaÈ›ă nefaste trăite anterior. AÈ™adar, o atitudine congruentă, empatică È™i colaborativă din partea terapeutului este indicată nu doar pentru a facilita procesul terapeutic, ci, în acelaÈ™i timp, pentru a genera fenomene psihologice cognitive È™i afective care să îi valideze pacientului noile strategii comportamentale dobândite pe parcursul psihoterapiei.
Autorii


În ceea ce priveÈ™te strategiile de restructurare cognitivă, acestea s-au centrat pe contestarea cogniÈ›iilor iraÈ›ionale de tip evaluarea globală negativă a propriei persoane, catastrofare, trebuie absolutist pe care pacienta le manifesta în diverse situaÈ›ii. Pentru restructurarea acestor cogniÈ›ii, s-a folosit modelul ABCDE (Ellis, 1994), care a fost prezentat pacientei încă din primele È™edinÈ›e. Cu ajutorul acestui model, am reuÈ™it să identificăm aceste cogniÈ›ii în terapie, iar restructurarea a continuat È™i prin temele pentru acasă. IniÈ›ial, a fost necesar un nivel mai ridicat de instruire didactică È™i mai multă directivitate, întrucât cogniÈ›iile legate de neajutorare È™i inadecvare ale lui N. se manifestau È™i în raport cu temele pentru acasă. Ulterior însă, N. reuÈ™ea să identifice corect cogniÈ›iile pe care le avea în diverse situaÈ›ii, chiar dacă nu întotdeauna reuÈ™ea să le restructureze (de exemplu, „È™tiu că nu e groaznic dacă rămân singură, dar nu găsesc motivele pentru care nu este aÈ™a").
Autorii