Să-mi trimiți un cuvânt din când în când. O poveste de dragoste și supraviețuire în Gulag

Întîmplarea face că Figes împreună cu o echipă a BBC se află la Memorialul Gulagului din Moscova atunci cînd acolo ajunge o donație de documente și de obiecte din și despre Gulag. Istoricului i se permite să participe la deschiderea cuferelor care conțin, printre altele, și o cutie de carton cu scrisori, corespondența dintre Lev și Sveta. Șansa acestei corespondențe e că Figes, care a dat de ea, știe rusește și-și dă seama ce conține.

Ca multe povești adevărate, și asta pare de necrezut. Cum de s-a nimerit Figes la Memorial tocmai cînd cuferele acelea au ajuns acolo? Și cum de l-au lăsat rușii să-și bage nasul în conținutul lor, chiar dacă știau că istoricul britanic se ocupă de istoria Rusiei? Autorul nu intră în amănunte, nici măcar în notele de subsol. Apoi, Figes face cunoștință cu autorii scrisorilor, ajunși la o vîrstă venerabilă, vorbește îndelung cu ei, în mai multe rînduri. (…) Dacă aveți îndoieli despre iubirea voastră, dacă vă temeți că ea durează puțin și dacă vi se pare că sînt alte lucruri mai importante în viață, trebuie să citiți această carte despre puterea miraculoasă a dragostei.

Să-mi trimiți un cuvînt din cînd în cînd… este, direct ori cît se poate de onest spus, o poveste de iubire. și anume: o mare, o ireal de reală poveste de iubire. (…) cartea e un decupaj, dar sutele de scrisori sînt „inima” ei; e decupajul lui Orlando Figes ori, așa cum orice istoric va spune cu onestitate, el nu impune & expune tot adevărul despre această relație atît de dramatică, de frumoasă ori de specială.

Volumul lui Orlando Figes nu este numai despre corespondența pe timp de… Gulag dintre un bărbat și o femeie care se iubesc foarte mult. În jurul acestui nucleu epistolar, Figes reușește un adevărat tur de forță – încă unul! – în încercarea de a oferi o imagine nuanțată a felului în care s-a manifestat în aproape toate privințele terifiantul comunism stalinist. (…) Să-mi trimiți un cuvînt din cînd în cînd. O poveste de dragoste și supraviețuire în Gulag nu e numai o antologie de scrisori transcrise – nici pe departe! –, deoarece autorul a folosit drept surse istorice interviurile luate lui Lev și Svetlanei, rudelor și prietenilor lor, scrierile altor prizonieri de la Peciora, interviurile luate localnicilor și chiar arhivele lagărului de muncă. Motiv pentru care aproape că devine o lectură obligatorie pentru istoricii interesați de memorialistică și lumea sovietică postbelică.