Omul pentru sine. O cercetare asupra psihologiei moralei

Descriere

Pornind de la celebra sentință dostoievskiană – „Dacă Dumnezeu nu există, atunci totul este permis" – unii au deplâns declinul autorităților religioase și al idealurilor morale, iar alții au conchis că singurul principiu de viață care ne rămâne este cel al luptei pentru supraviețuire, observă Fromm. Ca răspuns la bulversarea valorilor din secolul trecut, cartea de față aduce argumente filosofice și socio-psihanalitice pentru o întoarcere a omului la sine, pentru o nouă "artă de a trăi". Etica "umanistă", propusă de Fromm, se vrea o alternativă la etica "autoritară", motivată de culpă și supunere temătoare. Noua morală se va ghida, astfel, după gradul în care reușim să ne actualizăm potențialul - acesta va fi criteriul în funcție de care vom decide ce ne este permis sau interzis din punct de vedere moral. Căci, în loc de a ne trata propria persoană ca pe o marfă (după cum ne încurajează "orientarea mercantilă" de astăzi), menirea noastră va fi să ne realizăm potențialul. "Binele" este, astfel, redefinit ca afirmare a vieții și actualizare a posibilităților umane, iar "răul" este echivalat cu degradarea puterilor noastre omenești.


Erich Fromm (1900–1980), sociolog și psihanalist, s-a format în cadrul Școlii de la Frankfurt, pentru ca în 1933 să emigreze în SUA. Din cărțile sale traduse la Editura Trei, amintim: Arta de a iubi, Budismul Zen și psihanaliza, Arta de a fi și Fuga de libertate

Cuprins
Cuvânt‑înainte

I. Problema

II. Etica umanistă: știința aplicată a artei de a trăi
1. Etică umanistă şi etică autoritară
2. Etică obiectivă şi etică subiectivă
3. Ştiinţa omului
4. Tradiţia eticii umaniste
5. Etică şi psihanaliză

III. Natura umană și caracterul
1. Condiţia umană
A. Slăbiciunile biologice ale omului
B. Dihotomiile existenţiale şi istorice ale omului

2. Personalitatea
A. Temperamentul
B. Caracterul
(1). Concepţia dinamică despre caracter

(2). Tipuri de caracter: orientările neproductive
(a) Orientarea receptivă
(b) Orientarea exploatatoare
(c) Orientarea tezaurizatoare
(d) Orientarea mercantilă

(3). Orientarea productivă
(a) Caracteristici generale
(b) Dragostea productivă şi gândirea productivă

(4). Orientări în procesul de socializare
(5). Combinaţii ale diferitelor orientări

IV. Problemele eticii umaniste
1. Egoism, iubire de sine şi interes personal

2. Conştiinţa morală şi apelul adresat omului de întoarcere la sine
A. Conştiinţa morală autoritară
B. Conştiinţa morală umanistă

3. Plăcere şi fericire
A. Plăcerea ca un criteriu de evaluare
B. Tipuri de plăcere
C. Problema mijloacelor şi scopurilor

4. Credinţa ca trăsătură de caracter

5. Puterile morale ale omului
A. Omul — bun sau rău?
B. Refulare şi productivitate
C. Caracter şi judecată morală

6. Etica: absolut vs. relativ, universal vs. imanent social

V. Problema morală contemporană




Mulţi cititori poate vor fi surprinşi de faptul că un psihanalist se ocupă de probleme de etică şi mai ales că îmbrăţişează ideea că psihologia nu numai că trebuie să demaşte judecăţile etice greşite, ci poate să și întemeieze norme de conduită obiective şi valide. Această poziţie contrastează cu tendinţa dominantă în psihologia modernă, ce pune accentul pe „ajustare", nu pe „bine", plasându-se în tabăra relativismului etic.
- E. Fromm


Pentru a înţelege vocea propriei conştiinţe, va trebui să ne ascultăm, iar asta e exact ceea ce este cel mai greu pentru majoritatea oamenilor din civilizația noastră. Ascultăm orice voce şi pe oricine, dar nu pe noi înşine. Suntem constant expuşi zgomotului opiniilor care ne asaltează din toate părţile: din filme, ziare, de la radio sau din vorbăria cotidiană. Și, astfel, ratăm şansa de a pleca urechea către noi înşine şi continuăm să ne ignorăm conştiinţa morală.
- E. Fromm