Du-te și pune un străjer

     

...Să ucizi o pasăre cântătoare de Harper Lee va fi mereu una dintre cărțile mele de suflet. Am citit-o acum doi ani și m-a învățat foarte multe lucruri, așa că decizia autoarei de a publica o continuare a fost un motiv de fericire pentru mine. Du-te și pune un străjer este cu siguranță o carte bună, însă nu consider că se ridică la nivelul primului volum. Da, mi-a plăcut mult și am citit-o în doar câteva zile, dar nu face parte din cărțile pe care le-aș reciti. A fost, totuși, o adevărată plăcere să mă reîntâlnesc cu personajele pe care le-am îndrăgit atât de mult în ...Să ucizi o pasăre cântătoare. În comparație cu primul volum, Du-te și pune un străjer este o carte scrisă, parcă, de altcineva. Nu mă refer la stilul autoarei, ci la subiectele abordate de ea. Dacă primul volum vorbește mai mult despre diverse fenomene sociale, continuarea abordează mai mult subiectul regăsirii de sine. Cred, totuși, că această carte trebuia publicată, pentru că într-un fel completează povestea din ...Să ucizi o pasăre cântătoare. Du-te și pune un străjer este o carte care urmărește viața lui Scout, acum o tănără femeie de 26 de ani. Prin diverse amintiri din copilărie și adolescență, cititorul ajunge să-i cunoască familia, dar și pe ea. Această carte oferă cititorului ocazia de a cunoaște personajele din primul volum mult mai bine, chiar dacă multe dintre ele se dovedesc a fi complet diferite de cum credeam că sunt. Mi s-a părut foarte interesant să văd cum s-au dezvoltat personajele și unde au ajuns. Totuși, parcă mi-a fost dor de năzbâtiile puștilor din ...Să ucizi o pasăre cântătoare. M-a surprins foarte mult schimbarea pe care am observat-o în Atticus. E un personaj complet diferit și nu știu cât de mult mi-a plăcut de el în această carte. Am înțeles, totuși, de ce s-a produs această schimbare și mi s-a părut logică. Multe personaje au parte de schimbări majore de caracter și acest aspect face cartea atât de interesantă. Am văzut că multă lume a fost nemulțumită de această schimbare, dar mie mi s-a părut necesară. Până la urmă, anii au trecut și ar fi fost anormal ca personajele să fi fost neschimbate. Pe parcursul cărții, cititorul are parte de câteva dezvăluiri șocante, care te fac să schimbi paginile cu repeziciune. Începutul a fost destul de lent, însă după câteva capitole am fost captivată de magia cuvintelor lui Lee și mi-a fost greu să mă despart de carte, cu atât mai mult cu cât Scout retrăiește câteva momente importante din trecutul ei. Deși nu mă așteptam, cartea nu m-a plictisit deloc. Dimpotrivă, m-a captivat cu povestirile lui Scout și cu încercarea ei de a afla cine este cu adevărat. ”Du-te și pune un străjer” mi se pare o carte cu un realism mult mai accentuat decât prima carte, care lasă cititorului impresia că toată lumea este bună la rădăcini și că fiecare are dreptul la o a doua șansă. Volumul doi, însă, îți arată că unii oameni nu se schimbă și că niciodată nu putem cunoaște o persoană cu adevărat. Deși o carte destul de controversată, ”Du-te și pune un străjer” completează primul volum. Mi-a plăcut mult și cu siguranță o recomand, pentru că este o reîntâlnire plăcută cu personajele lui Harper Lee pe care le-am îndrăgit în prima carte, dar și o poveste captivantă, frumos scrisă. Până la urmă, vorbim de Harper Lee!