Jane Eyre

​Abia am asteptat sa termin de citit cartea ca apoi sa vad si filmul. Cu toate ca inca sunt in sesiune am facut efortul de a termina cartea in 4 zile; nu m-am putut dezlipi de ea si am incercat sa ii acord cat mai multa atentie posibila. Totusi regret ca nu am pus mana sa o citesc mai repede.
La inceput si pe parcusul lecturii mele am avut de multe ori un sentiment de ciuda (as putea zice) cand Jane era tratata pe nedrept de catre cei din jurul sau - parca simteam acea intristare si furie ce se petrece in sufletul ei si doream sa fiu si eu acolo sa o sprijin.
Este vorba de o fata ce a ramas orfana de mica, iar in urma ultimei dorinte pe patul de moarte a unchiului sau, ea este incredintata matusii sale, doamna Reed care a promis ca o va creste ca pe unul din copii sai. Nici o clipa nu s-a tinut de cuvant, iar pana la varsta de 10 ani a fost batuta si jignita ca apoi sa fie trimisa la o scoala de fete din Lowood pentru a fi cat mai departe de casa; primii 6 ani ii petrece acolo ca o eleva, iar urmatorii 2 ani ca si profesoara.
​ Jane se hotaraste sa paraseasca Lowood si este angajata ca guvernanta la conacul familiei Rochester din Thornfield. Stapanul casei este Edward Fairfax Rochester, un barbat cu aproximativ 20 de ani mai mare decat Jane, nu prea frumos, dar cu o personalitate pe placul ei, iar ea pe placul lui datorita replicilor directe ale domnisoarei Eyre .
" -Ma studiezi, domnisoare Eyre, spuse el. Ma consideri frumos? [..]
-Nu, domnule. [...]
-Ei bine, domnisoara, sunt prost?
-Departe de asa ceva, domnule [..]"
In timp, intre cei doi se formeaza o legatura mai speciala si ciudata (datorita statutului social al fiecaruia), dar in clipa in care domnul Rochester o cere in casatorie, este momentul in care Jane simte pentru prima oara ce inseamna dragostea cu tot cu tristetea si durerea cu care vine aceasta.
Jane il paraseste pe domnul Rochester, fuging de la Thornfield fara a-i spune cuiva sau a lasa vreun indiciu. Aproape moarta de foame, de frig si de oboseala bate la usa celor de la Moor House care o vor adaposti si o vor trata ca pe o membra a familiei. Devine profesoara la o scoala de fete din sat si se face respectata de cei din jurul sau. Intre timp afla ca este mostenitoarea unei averi insemnate pe care decide sa o imparta cu familia pe care o gaseste.
Cu toate acestea, inima si gandurile sale erau indreptate spre domnul Rochester, iar inainte de a pleca intr-o calatorie indepartata doreste sa ii faca o ultima vizita acestuia.
Finalul nu o sa il destainui, dar probabil l-ati ghicit deja.
Cu toate acestea am asteptat cu sufletul la gura sa ajung sa termin catea, iar in secunda in care am ajuns la final, nu am putut sa fac nimic altceva decat sa zambesc si sa preiau o parte din fericirea pe care Jane a traito.
In scurtul rezumat nu am vrut sa ofer prea multe detalii, in cazul celor care ar dori sa citeasca cartea in viitorul apropiat.
Recomand aceasta carte cu mare drag!