Îmbunătățire

Îmbunătăţire este un roman care-i va atrage mai ales pe cei dependenţi de povești cu personaje nonconformiste. Aceste personaje vin de pe continente diferite. Este vorba despre o femeie pasionată de lectură și un vînzător de covoare, ambii din Turcia, niște hoţi de antichităţi, o cosmeticiană afro-americană perseverentă, niște mărunţi traficanţi de ţigări din New York. Fiecare este o lume în sine și fiecare te va face să-ţi reanalizezi convingerile.

În romanul Îmbunătățire, scriitoarea își dovedește arta de a pune cap la cap diverse piese temporale și spațiale, străbătute și strînse la un loc de personaje cu povești de viață diferite. Scene din cele trei povești principale se întrepătrund, mergînd adesea paralel, trecerea de la una la alta solicitînd adesea atenția cititorului, cu atît mai mult cu cît perspectivele narative se schimbă cînd te aștepți mai puțin și apar personaje noi, aparent fără nici o legătură cu restul personajelor. Dar Joan Silber are pentru fiecare cîte o ancoră, iar pînă la finalul romanului autoarea reușește să dea sens tuturor urmelor lăsate în timp și spațiu sau pe care timpul și spațiul le lasă în sufletele oamenilor. (…)

Cea mai mare reușită a romanului Îmbunătățire mi se pare a fi aparentul contrast dintre mărunțișurile ce constituie scenele din viețile personajelor și semnificațiile majore pe care acestea le capătă pînă la finalul cărții, care se transformă dintr-o proză minimalistă, într-o meditație elegantă despre iubire, despre timpul care poate aduce cu el acceptarea cu blîndețe a greșelilor, a nefericirilor.

Cartea are în centru ceea ce urmărim fiecare dintre noi: să ne îmbunătățim constant viața și pe noi. Cum fiecare acțiune a noastră are o consecință, care ne poate afecta atît pe noi, cît și pe ceilalți. Un roman uman, real, actual. O carte care ne face să ne oprim un pic și să reflectăm la fiecare poveste, inclusiv a noastră. Pentru că ne face să înțelegem că fiecare poveste depinde și o condiționează pe cealaltă. (…) Mie tocmai asta mi-a plăcut la Îmbunătățire: poveștile atît de reale și modul în care sînt legate între ele. Pentru că, așa cum ziceam și mai sus, fiecare acțiune a noastră determină acțiunile celor din jurul nostru. Fiecare decizie pe care o luăm influențează destinul a cel puțin unui om. E un cerc continuu, e o reacție în lanț, e faimosul „butterfly effect”.

Îmbunătăţire este despre arta de a ţese un covor al cărui model îl ai mereu în minte, dar pe care altcineva nu-l vede întreg decît la final. Iar pentru Joan Silber provocarea din cartea aceasta pare să fi fost logica întregului: are covorul ei o simetrie, un model, o schemă de design?

Kiki, o tînără americancă nonconformistă, de douăzeci de ani, ajunge în Turcia și, căsătorită cu un comerciant turc, își va trăi o parte a vieții în Istanbul, apoi, cînd afacerea acestuia dă faliment, se va muta cu el la o fermă, ducînd o viață greu de imaginat de către rudele sale din America și căreia nu îi va rezista foarte mult, în ciuda entuziasmului inițial. După opt ani, se va întoarce singură în New York și își va construi altă viață, fără ca ceilalți să știe ce i s-a întîmplat. (...) Iubirile din roman sînt triste, sfîrșite parcă înainte de vreme. Dar frumusețea le e asigurată de taina care înfruntă și distanță, și timp.