Grazia

Jocuri de cuvinte, personaje care intră-n mintea (sau în trupul) altuia, cercetări despre Dante (L’amor che move – Iubirea ce mişcă), discuţii despre ce este grazia (”Grazia este negarea negării negării negării negaţiei, la nesfârşit”). În cele din urmă: grazie (mulţumesc) pentru graţie, cum conchide Rosana (cea cu ”coama de scorţişoară”), la capătul unei disertaţii. Naratorul care tot visează să scrie o carte despre Adevăr. Şi un final neaşteptat, cu sfârşitul naratorului suprapus peste al Dictatorului împuşcat de Crăciun. După care urmează trezirea din vis… Surprinzătoare carte.

Plină de viață, de existență presărată cu întortocheli, giratorii, drumuri gloduroase și drumuri line, Grazia, cartea semnată de Mircea Țuglea, carte care a apărut în luna octombrie la Editura Polirom, este o psalmodiere fină a lăuntricului uman, dar mai ales a relațiilor interumane corelate cu trăirile de moment, cele care, ceva mai tîrziu, vor deveni file de istorie care, în particularitatea ei, o să trăiască în ritmul brumatei nostalgii.

O carte care poate va umple măcar o parte din falia deschisă între spaţii pline şi timpuri, între golul cu mîna al lui Maradona „şi reluarea fazei, între cele patru penaltiuri apărate de Duckadam şi al cincilea, între cele patru ţopăieli ale frumuşicăi (n.a.g.s.: din Pretty Woman) şi-ai săi 3.000 de dolari, între turcii care invadaseră Europa şi Statuia Libertăţii, între soare şi stele”… Despre soare, sori şi stele, via Dante, vor fi pagini fascinante, hipnotizatoare, de găsit!

Un roman straniu, atipic, unii spun postmodern, în care se amestecă timpii (timpurile) și locurile unei acțiuni în mare măsură - presupui de la un moment încolo - imaginată. Jocuri de cuvinte, personaje care intră-n mintea (sau în trupul) altuia, cercetări despre Dante (L’amor che move - Iubirea ce mișcă), discuții despre ce este grazia („Grazia este negarea negării negării negării negației, la nesfîrșit”). În cele din urmă: grazie (mulțumesc) pentru grație, cum conchide Rosana (cea cu „coama de scorțișoară”), la capătul unei disertații. Naratorul care tot visează să scrie o carte despre Adevăr. Și un final neașteptat, cu sfîrșitul naratorului suprapus peste al Dictatorului împușcat de Crăciun. După care urmează trezirea din vis… Surprinzătoare carte.