Mantaua. Nasul. Însemnările unui nebun (ediţie de buzunar)

     

Povestirile sint – dupa cum o spune chiar autorul – rezultatul unor „accese inexplicabile chiar pentru mine insumi, care proveneau probabil chiar din starea mea bolnavicioasa”. Subiectul abordat nu pare a avea cea mai mare insemnatate. (…) Gogol mizeaza pe ridiculizarea tuturor caracterelor, a aspectelor si ierarhiilor sociale, a regulilor de buna credinta, a societatii in general. Nimeni si nimic nu scapa de pana-i ascutita. Peste toate, Gogol, Cehov si altii ca ei merita (…) readusi din vreme-n vreme in peisajul curent. Scrierile lor respira pentru ca (…) moravurile, ierarhiile si alte cele au ramas, in mare, neschimbate.

     

Fantasticul lui Gogol nu stabileste o granita intre real si fictional, ci dimpotriva, aduce in lumea „normala” elemente ce disturba ordinea stabilita, facind ca realitatea sa alunece inspre un absurd trasat dupa o serie de coordonate cu care sintem obisnuiti abia in literatura de secol XX.

     

Umorul si fatalitatea sint livrate de Gogol in aspectele marunte ale cotidianului, dar care vor capata niste dimensiuni spectaculoase. Cele trei povestiri incluse in acest volum – Mantaua, Nasul si Insemnarile unui nebun contin promisiunea (indeplinita!) a unei lecturi acaparante chiar si dupa aproape doua secole, in care preferintele cititorilor si fundalul social au cunoscut modificari. Nu trebuie sa fi trait in Sankt Petersburg pentru a patrunde in universul personajelor descrise de Gogol. Trebuie doar sa privesti mai atent in jur pentru a regasi aceleasi chipuri devenite niste caricaturi mai mult sau mai putin hazlii ale viciilor sau ale preocuparilor inutile.

     

Revenirea la clasicii rusi este o necesitate pentru intelegerea nuantelor umane amestecate in trairi opuse, dar incredibil de apropiate… pentru Gogol. Veti fi atit de miscati de fragilitatea personajelor sale incat veti dori sa le puneti la adapostul unei cutiute, unde pastrati emotiile ascunse departe de lumea dezlantuita.