Povestiri despre celalalt

Descriere

"Euforia dezastrului", vorba lui Cioran, a fost tema dominanta şi a generaţiei nouazeci, iar privind inapoi la anii aceia, ştiu acum ca de fapt Liviu Lucaci invaţa nu atat vigilenţa la minciuna, fiindca spiritul lui rebel nu şi-a pierdut niciodata agerimea aproape rautacioasa… cat arta de a visa nebuneşte, in economia reimprospatata a extazului, unde semnele existenţei sordide işi regasesc coerenţa in delirul indragostit al ficţiunii. Iata de ce, ca tanar artist, vrandu-se şi neputandu-se nebun, a deprins a iubi magicul cu disperarea luciditaţii. Scapat astfel de tentaţiile vanitaţii, prozatorul debutant işi permite sa ii strige cititorului in obraz, inca de la prima carte, intr-un ecou venit parca din jocurile Negurei lui Unamuno: "Aveţi mai bine grija de voi. Adapostiţi-va cum veţi putea inexistenţa."
Pentru generaţia de prozatori crescuta in canonadele revoluţiei, la care autorul se asociaza astazi, patetica intrebare hamletiana s-a reaşezat nu in temeiurile existenţei, ci in conştiinţa vidului unei existenţe irezolute: a vedea sau a nu vedea de dincolo de ceea ce pot aduce in privire ochii orbiţi de istorie.