Povestiri cu tablouri - Suzanne si marul , Avraam si femeia adultera

Descriere

"Nu reactionezi decat la ceea ce stii deja in fundul inimii. La asta servim noi artistii, ii ajutam pe altii sa se cunfunde in ei insisi. Si sa descopere ceea ce este ascuns. Stiai ca zorile sunt o promisiune. Dar pur si simplu nu ti-ai marturisit-o niciodata. asta-i tot. De altfel nici eu n-am gasit-o singur- singurel. Mi-a spus o carte, ti-o voi da. Vreti sa spuneti ca mi-o veti imprumuta? Nu, cartile care conteaza nu le imprumuti, de vreme ce nu le recuperezi niciodata. Daca sunt importante pentru cel caruia i le-ai transmis, el le pastreaza pentru sine, e normal. Iar daca se intampla sa le dea altcuiva, lantul continua. Am astfel de carti pe care a trebuit sa le cumpar de mai multe ori. Dar ele mi-au permis sa-mi fac o multime de prieteni."

(Suzanne si marul)

"Hotarat lucru. aceasta femeie nu era o oarecare. De ce o interesa asa de mult tabloul? Din locul unde se gasea, a inceput sa-l examineze si el. Cele sapte personaje pe care Khnopff le-a reprezentat in pastel i-au parut ca au ceva ireal. Ai fi spus ca sunt niste figuri moarte, niste manechine plantate in decor. S-a gandit dintr-o data ca este o idee dintre cele mai interesante si ca avea s-o utilizeze in vasta povestire pe care o avea in santier."

(Avraam si femeia adultera)