Semiotica, societate, cultura

Descriere

Din cuprins:
• Semiotica in contemporaneitate;
• Structuralism si semiotica;
• Ferdinand de Saussure si modelul diactic al semnului;
• Charles Sanders Pierce si modelul triadic al semnului;
• Semiotica naratiunii; Semiotica publicitatii;
• Semiotica glumei;
• Semiotica gestuala;
• Proxemica;
• Semiotica si mass media. Schimbarea sociala in Romania.

DE CE SEMNE? DE CE SEMIOTICA? Pentru a oferi noi repere societatii postmoderne a revolutiilor comunicarii si exploziei mediatice si a raspunde nevoii individului de a intelege sensul, a prelucra sensul, a impartasi sensul (comunicare vine de altfel de la precum , si atitea cuvinte din aceeasi radacina). Daca ne-am scula intr-o buna zi ca binecunoscutul domn Sigma, turistul italian la Paris din cartea lui Umberto Eco si nu ne-am mai intilni cu familiarele semnale rutiere, taxiuri (galbene la New York, inscriptionate la Bucuresti), reclame luminoase, mesaje cinetice, grafitti, afise etc., ne-am simti frustrati, dezorientati, debusolati; intreaga noastra existenta ar fi destabilizata, modificata, dinamitata. Imi amintesc cu deosebita pregnanta o calatorie in Tirana postcomunista in care am resimtit personal primejdia (de moarte) decurgind din absenta semnelor: intr-o tara care pina in 1989 nu cunoscuse automobilul (doar seful statului poseda unul), unde nu existau semafoare la intersectii, nici agenti pentru a dirija circulatia, nici macar treceri de pietoni sau semnale rutiere, dupa invazia automobilelor second hand era o adevarata aventura sa traversezi strada (totdeauna in fuga), strecurindu-te printre vaci, magari, biciclete, masini, intr-o dezordine ametitoare. Un exemplu opus (euforic de aceasta data) ar fi invazia benefica de semne din spatiile ale marilor metropole (gara, aeroport) care incearca sa ofere in egala masura semne functionale si semne estetice, embleme ale naturii si ale culturii in care tocmai penetram (un alt al memoriei imi evoca noul aeroport din Montréal, Dorval, dotat cu un lung covor transportor flancat de panouri imense reprezentind peisaje si meserii traditionale canadiene, reflectate in gigantice oglinzi si acompaniate de mesaje sonore elocvente: susur de izvoare, batai de aripi, vuiet de valuri). Am ales aceste exemple extreme pentru a evidentia ponderea extraordinara a , edificat in univers. Uneori stresante, invadatoare (mesajele publicitare, gadget-urile din cutia postala), alteori indispensabile (codul rutier, codul lingvistic sau cel gestual), semnele ne introduc in cultura proprie si cultura celorlalti (Roland Barthes a in cultura nipona prin intermediul semnelor garii din Tokyo, ale ritualului ceaiului sau teatrului No). Extrapolind morala lui Chilam Balam: (apud T. Todorov, Cucerirea Americii: 74), am putea conditiona supravietuirea culturala in primul rind de invatarea si interpretarea semnelor.