Kant si ornitorincul

Descriere

Traducere de Stefania Mincu. Autorul revine in Kant si ornitorincul (Bompiani, 1997) asupra unor concepte fundamentale pe care le elaborase in Tratatul de semiotica generala (1975), dovedind ca gindirea semiotica evolueaza si ea in functie de noile solicitari epistemologice. El se revizuieste fara complexe fata de marii filosofi ai lumii (de la Aristotel la Kant si Heidegger), rediscutind cu mult aplomb teoretic chestiuni dintre cele mai controversate precum semioza perceptiva, iconismul, raportul dintre limbaj, corp si experienta, referinta etc, din perspectiva cea mai recenta a stiintelor cognitive. Se clarifica astfel, prin deschiderea oferita de noile instrumente ale cunoasterii, categorii si tipuri gnoseologice ramase mai putin cercetate de catre semiolog. Desigur ca cititorul este curios sa cunoasca prin ce fel de conexiuni semiozice pot fi asociati filosoful idealist Immanuel Kant, semioticianul american Charles Sanders Peirce si un bizar animal ce poarta numele de ornitorinc. In ultima sa carte teoretica, Umberto Eco divulga o mare suplete in minuirea limbajului speculativ, demonstrind cum se poate face stiinta povestind cele mai picante anecdote ce au rolul de a imblinzi duritatea unor notiuni considerate „tari” in acceptia filosofiei postmoderne. Sintem convinsi ca metoda lui Eco va fi agreata de orice lector doritor sa-si sporeasca orizontul cunoasterii. (Marin Mincu)