DE LA MYTHOS LA LOGOS, Editie 2013

Volumul de faţă reproduce cursul Introducere în filosofie, ţinut de Mircea Florian la Universitatea din Bucu-reşti, Facultatea de Filosofie şi Litere între anii 1942-1944. în Mythos şi Logos, filosoful român analizează conceptul de mit din perspectiva filosofiei sale realist-ra-ţionaliste. Influenţat de lucrarea filosofului german W. Nestle, Vom Mythos zum Logos (1940), Mircea Florian scria în acest sens: „Mit şi Logos sunt două forme permanente ale cuvântării sau discursului, iar cum nu există cuvânt fără un rudiment de abstracţie, mitul nu este cu totul străin de gândire, chiar dacă-l socotim mai plastic, mai aproape de activitatea involuntară a inconştientului”.

Gânditorul român intră în dialog cu marii teore-ticieni ai mitului: W. Wundt, Sigmund Freud, émile Durkheim, Lévy-Brühl, Fr. Böhm, Ernest Cassirer, E. Bethe, G. Ferrero, R. R. Marett, Erich Unger, Lucian Blaga.

Mircea Florian a fost, în filosofia românească dintre cele două războaie mondiale, modelul prin excelenţă al profesorului de filosofie preocupat de expunerea cât mai amănunţită a filosofiei.

Publicarea acestui curs, inedit până acum, încheie trilogia filosofică predată de Mircea Florian la Universitatea din Bucureşti: Introducere în filosofie (1942-1944), Filosofie generală (1946-1947), Filosofia istoriei (1947-1948). (Adrian Michiduţă)

CUVâNT ASUPRA EDIŢIEI • FILOSOFIA LUI MIRCEA FLORIAN • I. Filosofia datului • II. Ontologia cunoaşterii. Cunoştinţa I şi cunoştinţa II • III. Filosofia recesivităţii • 3.1 Ce este recesivitatea? • 3.2 Simetria şi disimetria lumii • 3.3 Sistemul categoriilor duale recesive • 3.4 Logica recesivităţii • 3.5 Dialectica recesivităţii • IV. Dualităţi recesive în viaţa socială • 4.1 Antropologie • 4.2 Sociologie • 4.3 Morală • I. SCOPUL ŞI METODA INTRODUCERII îN FILOZOFIE • 1) Simţul filosofic • 2) Conştiinţa problemelor • 3) îndemn la gândire personală • II. CRIZA FILOSOFIEI CONTEMPORANE • III. METODA INTRODUCERII îN FILOZOFIE • 3.1 Resorturile subiective ale filosofiei • 3.2 Filosofia şi limbajul • 3.3 Gândirea preştiinţifică sau „simţul comun” • IV. MYTHOS ŞI LOGOS • 4.1 Conştiinţa primitivă şi conştiinţa modernă • 4.2 Esenţa mitului • 4.3 Interpretări raţionalist – pozitiviste • 4.4 Misiunea ştiinţei • 4.5 Veracitatea cu virtute dianoetică • 4.6 Fundamentul ştiinţei. Relaţia reciprocă dintre om şi lume • 4.7 Falimentul ştiinţei? • 4.8 Sensul ştiinţific al filosofiei • 4.9 Filosofie şi individualitate • V. FILOSOFIA CA SATISFACŢIE SAU „DE CONSOLATIONE PHILOSOPHIE” • 5.1 „Anarhia sistemelor filosofice” • 5.2 Raţional şi iraţional • VI. FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢĂ • 6.1 Filosofia independentă de ştiinţe sau ştiinţele dependente de filozofie • 6.2 Filosofia ca explicaţie a vieţii şi valorilor • 6.3 Filosofia dependentă de ştiinţe sau filosofia ca „sinteză a ştiinţelor” • NOTE ŞI COMENTARII • MIRCEA FLORIAN, OPERA OMNIA