Simbioză şi autonomie. Traumă şi iubire dincolo de complicaţiile simbiotice

Descriere

Întreaga noastră viaţă suntem în căutarea unui echilibru satisfăcător şi sănătos între legăturile simbiotice şi puterea de-a acţiona liber. Însă găsirea justei proporţii între dependenţă şi autonomie devine extrem de dificilă atunci când individul a trecut în primii săi ani de viaţă printr-o „traumă simbiotică" la nivelul relaţiei de ataşament cu mama sau cu alţi îngrijitori apropiaţi. Atunci când sugarul sau copilul mic nu obţine de la mama sa iubirea, siguranţa, protecţia şi căldura de care are absolută nevoie, el va cădea pradă unor „complicaţii simbiotice" care, în dezvoltarea sa ulterioară, vor lua forma unor comportamente adictive, anxioase sau chiar schizofrenice.

Prin numeroase studii de caz, Ruppert demonstrează în ce fel abordarea bazată pe constelaţiile familiale – şi mai specific pe „constelarea intenţiei" – poate aduce autonomia şi integrarea persoanelor traumatizate şi afectate de un clivaj psihic timpu-riu. Datorită multiplelor forme ale „complicaţiilor simbiotice" (din familii, dar şi din organizaţii sau chiar la nivel de naţiune), cartea este de interes nu doar pentru psihotraumatologi, dar şi pentru consilieri, terapeuţi ori sociologi şi specialişti în asistenţă socială.

Franz Ruppert este specializat în psihoterapia traumei şi este profesor la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din München. De acelaşi autor, la Editura Trei a mai apărut volumul Traumă, ataşament, constelaţii familiale (2012).


Cuprins

Prefaţă
Mulţumiri
Observaţii despre utilizarea termenilor

Capitolul 1. „Al tău pentru totdeauna" — sau „singur mereu"?
1.1 Cântecele de copii
1.2 Conflicte simbioză–autonomie
1.3 Ipoteze de lucru

Capitolul 2. Ce este simbioza?
2.1. Beneficii reciproce
2.2 Vânător şi pradă
2.3 Competiţie şi diviziunea muncii
2.4 Sentimente primare
2.5 Neuroni‑oglindă şi simbioză

Capitolul 3. Conceptul de simbioză în psihologie
3.1 Erich Fromm
3.2 Margret Mahler
3.3 Martin Dornes
3.4 Consideraţii suplimentare

Capitolul 4. Ce este autonomia?
4.1 Masă sau unicitate?
4.2 Dezvoltarea individualităţii şi subiectivităţii
4.3 Eliberarea de dependenţe
4.4 Libertate exterioară şi interioară
4.5 Dezvoltarea Eului
4.6 Pseudoautonomia
4.7 Autonomia autentică

Capitolul 5. Forme constructive şi distructive de simbioză
5.1 Forme constructive de simbioză
5.2 Forme distructive de simbioză
5.3 Constructivitate şi distructivitate în relaţia părinte–copil
5.4 Spirala creşterii

Capitolul 6. Traumele, cauze principale ale tulburărilor psihice
6.1 Teoria ataşamentului şi teoria traumei
6.2 Un tipar al clivajelor psihice
6.3 Traumă şi simbioză

Capitolul 7. Simbioza dintre părinţi şi copii
7.1 Simbioza mamă–copil
7.2 Simbioza copil–mamă
7.3 Mame traumatizate şi copii traumatizaţi
7.4 Taţi traumatizaţi şi copii traumatizaţi

Capitolul 8. Trauma simbiotică

Capitolul 9. Complicaţiile simbiotice
9.1 Complicaţii simbiotice între fraţi
9.2 Complicaţii simbiotice în cupluri
9.3 Complicaţii simbiotice în întreaga familie
9.4 Complicaţii simbiotice la nivel de naţiune
9.5 Complicaţii simbiotice în cluburi (sportive)
9.6 Economie, bani şi complicaţii simbiotice
9.7 Complicaţii simbiotice ale călăilor şi victimelor
9.8 Adicţie şi complicaţii simbiotice
9.9 „Psihoză", „schizofrenie" şi complicaţii simbiotice 7
9.10 „Boală" fizică şi complicaţii simbiotice

Capitolul 10. Constelaţii traumatice centrate pe ataşament
10.1 Să asculţi fără să judeci
10.2 Câştigarea încrederii
10.3 De la constelaţii familiale la constelaţii traumatice
10.4 Lucrul terapeutic cu intenţia
10.5 Rolul terapeutului
10.6 Lucrul terapeutic, în sesiuni individuale, cu constelaţiile
10.7 Teoria subiacentă şi ipoteze de lucru

Capitolul 11. Eliberarea din complicaţiile simbiotice
11.1 Asistenţă terapeutică
11.2 Fundături terapeutice
11.3 Constelaţiile şi trauma simbiotică
11.4 Înţelegerea complicaţiilor simbiotice
11.5 Înţelegerea şi recunoaşterea traumei
11.6 Lucrul terapeutic cu trauma
11.7 Abandonarea iluziilor despre o vindecare rapidă
11.8 Renunţarea la sentimentele preluate simbiotic
11.9 Focalizarea asupra părţii sănătoase
11.10 Dezvoltarea unui sentiment sănătos al corpului
11.11 Dezvoltarea unei voinţe sănătoase
11.12 Să te simţi bine cu tine însuţi
11.13 Să nu‑ţi doreşti nici să salvezi, nici să fii salvat
11.14 Desprinderea din parteneriate complicate simbiotic
11.15 Distanţarea de părinţii traumatizanţi
11.16 Să nu fii nici victimă, nici călău
11.17 Ajungerea la un deznodământ al propriei copilării
11.18 Intrarea în relaţii noi, pozitive
11.19 Găsirea limitelor sănătoase
11.20 Aflarea autodeterminării sexuale
11.21 Transparenţă incoruptibilă
11.22 Să iubeşti dincolo de constrângerile traumei şi complicaţiilor simbiotice

Capitolul 12. Speranţă

Bibliografie