Țesătura opiniilor

(...) cartea nu va dezvolta o teorie a adevărului și nici nu vorbește, în jargonul încîlcit al filosofiei, despre fundamentele cunoașterii. Ea se oprește, capitol cu capitol, asupra opiniei, observației, evi­denței, ipotezei, mărturiei, induc­ției, confirmării, explicației sau persuasiunii, pentru a arăta cum se construiesc ele în mod clar și cum este posibilă o atitudine critică față de propriile gînduri.

O carte care limpezește foarte mult, care vine să facă ordine și să ajute la decelarea principalului de secundar, a ceea ce trebuie să dureze față de ceea ce are o importanță conjucturală. O recomand și eu oricărui tînăr dornic să găsească răspunsuri la întrebări vitale, dar și maturilor care se simt invadați de superficialitate și de teorii pseudoștiințifice. O lectură deloc facilă, dar care nu provoacă dureri de cap, ori asta, să recunoaștem, ni se întîmplă foarte rar în viață!