Jurnal. Volumul al III-lea: 1893-1897

Nu-mi dau seama dacă cititorul oarecare se va simți atras de Jurnalul regelui, dar dacă începi să-i citești însemnările zilnice, e greu să le lași din mînă. Însă dacă te gîndești că, fără curiozitatea omului potrivit la locul potrivit, Vasile Docea, acest Jurnal n-ar fi existat și pentru cei care-l citesc acum, ci ar fi rămas în fondurile neexplorate ale Academiei Române, devii sceptic în privința recunoștinței noastre naționale, dar și a dinastiei întemeiate de Carol I.

Pasionant Jurnalul lui Carol I al României, cu adevărat pasionant! Ajuns la volumul III din șase, editat de Polirom și descifrat de Profesorul Vasile Docea de la Universitatea de Vest din Timișoara, această revelație e un document de primă mînă pentru istorici și pentru oricine se interesează de perioada cînd România a început să se așeze pe temelii solide și moderne. (…) un Jurnal unde există de toate, politică autohtonă și europeană (cu vizite ale lui Carol I la Budapesta, unde e primit de Franz Iosef, și cu vizita de răspuns a împăratului în România, memorabile), inaugurări de mari monumente, emblematice pentru noi, tratative, reflecții, viață cotidiană, parlamentarism, Academie, meteorologie, griji pentru popor, tot ce face viața unui rege dedicat trup și suflet misiunii sale. Impresia finală e de personalitate uriașă, niciodată egalată de succesorii lui, regi și președinți luați de-a valma. Jurnalul lui Carol I e un eveniment editorial în toată puterea cuvîntului.

Un proiect editorial admirabil cu care istoriografia românească ar trebui să se mîndrească, un instrument de lucru valoros și, nu în ultimul rînd, o sursă densă și binevenită într-un discurs istoric onest despre trecut pentru care îi sîntem recunoscători profesorului Vasile Docea.