Diavolul invrajbitor al lumii dupa credintele poporului roman

Descriere

Consultată astăzi, lucrarea de față îÈ™i păstrează partea sa de interes, întâi prin simplul fapt al adunării È™i grupării celor peste 30 de naraÈ›iuni, în centrul sau la periferia cărora se afla Diavolul, în câteva din ipostazele sale posibile. Ca întruchipare a răului, Diavolul (Necuratul, Dracul) apare, la nivelul culturii populare tradiÈ›ionale, în diferite posturi, fiind valorizat ca atare în categorii folclorice distincte. În calitatea lui de Nefrate („Nefârtatul”), diavolul participă la crearea lumii, la facerea pământului, conlucrând cu Bunul Dumnezeu. În spaÈ›iul legendelor cosmogonice româneÈ™ti, Diavolul (Satana, Nefârtatul) e părtaÈ™ de fiecare clipă la viaÈ›a lumii, începând chiar de la creaÈ›ie. Aici el n-are biblica misiune destructivă. Are mai mult tot una de creaÈ›ie, dar de creaÈ›ie negativă prin imperfecÈ›ia ei, prin modul cum contrazice ea armonia divină. Uneori gestul dumnezeiesc intervine È™i integrează lucrul mâinilor Diavolului în armonia cosmică, dându-i È™i lui armonie”. Pamfile însuÈ™i îl reÈ›ine pe acesta în lucrările sale Povestea lumii de demult (1913) È™i Mitologie românească, I, DuÈ™mani È™i prieteni ai omului (1916) pe care se întemeiază, de altfel, multe dintre studiile ulterioare pe această temă semnate de Mircea Eliade, Gheorghe VlăduÈ›escu, Romulus Vulcănescu, Mihai Coman È™i alÈ›ii.

Opera folcloristică È™i etnografică a lui Tudor Pamfile nu poate fi scoasă din contextul epocii în care a fost elaborată, ea purtând pecetea timpului său.