Condiţia copilului în România modernă (1859-1914) : construcţia modernă a copilăriei ca instrument al proiectului naţional

     

* Imaginea / recenzia nu garantează
aspectul sau conținutul cărții

Marina Îngustu propune prin Condiţia copilului în România modernă (1859-1914): construcţia modernă a copilăriei ca instrument al proiectului naţional o analiză amplă și detaliată a modului în care s-a transformat percepția asupra copilăriei în România, de la jumătatea secolului al XIX-lea până la începutul Primului Război Mondial. Autoarea reușește să schițeze un tablou complex al condiției copilului, integrând perspective istorice, sociale și culturale.

Un punct forte al lucrării îl reprezintă modul în care Îngustu explorează ideea de „construcție modernă a copilăriei”. Autoarea demonstrează convingător cum, în această perioadă, copilul a încetat să mai fie privit doar ca un „adult în miniatură” și a început să fie recunoscut ca o entitate distinctă, cu nevoi și drepturi specifice. Această schimbare de paradigmă este analizată nu doar la nivel teoretic, ci și prin modul în care ea s-a reflectat în politici publice, legislație, educație și discursuri culturale.

Cartea se distinge și prin abordarea interdisciplinară, combinând istoria socială cu cea a ideilor și a mentalităților. Sunt aduse în discuție aspecte precum rolul familiei, influența instituțiilor de stat și a bisericii, dar și impactul presei și al literaturii asupra imaginii copilului. Un capitol deosebit de interesant este cel dedicat rolului copilăriei în proiectul național, unde autoarea argumentează că educația și formarea copiilor au fost percepute ca piloni esențiali în edificarea unei națiuni moderne și puternice.

Stilul Marnei Îngustu este academic, dar accesibil, iar argumentația este susținută de o cercetare riguroasă, bazată pe o varietate de surse primare și secundare. Volumul reprezintă o contribuție importantă la înțelegerea istoriei copilăriei în România și este o lectură recomandată tuturor celor interesați de istoria socială, antropologia culturală și studiile de gen. Cartea oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care societatea românească s-a raportat la copii într-o perioadă crucială a modernizării sale.