Cand Dunarea era albastra - Povestea valsului vienez si a familiei Strauss

     

* Imaginea / recenzia nu garantează
aspectul sau conținutul cărții

"Când Dunărea era albastră - Povestea valsului vienez și a familiei Strauss", scrisă de George Sbarcea și publicată la Editura Muzicală, este mai mult decât o simplă biografie sau o istorie a unui gen muzical. Este o incursiune profundă și, în același timp, accesibilă în universul sonor și cultural al Vienei secolului al XIX-lea, o perioadă de efervescență artistică ce a culminat cu domnia absolută a valsului.

Sbarcea, prin stilul său cald și erudit, reușește să evite capcana uscăciunii academice, transformând narațiunea într-o veritabilă frescă a epocii. Cititorul este purtat pe străzile pavate ale Vienei imperiale, în sălile de bal opulente și în cafenelele vibrante, unde muzica era la fel de importantă ca discuțiile filosofice sau politice. Autorul nu se limitează doar la prezentarea cronologică a evenimentelor, ci explorează și contextul social-politic, economic și chiar cel al modei, care au influențat evoluția valsului și cariera familiei Strauss.

Un punct forte al cărții este modul în care Sbarcea detaliază viețile membrilor familiei Strauss – Johann Strauss tatăl, Johann Strauss fiul (regele valsului), Josef și Eduard. Fiecare personalitate este conturată cu finețe, arătând nu doar geniul muzical, ci și ambițiile, rivalitățile, bucuriile și tristețile care au marcat existența lor. Relația complexă dintre Johann Strauss tatăl și fiul său cel mare, adesea tensionată de concurența profesională, este prezentată cu empatie și obiectivitate, oferind o perspectivă umană asupra unor figuri monumentale.

Muzica însăși devine un personaj central. Sbarcea descrie evoluția valsului de la o formă simplă de dans popular la o structură muzicală sofisticată, capabilă să exprime o gamă largă de emoții. Cartea abundă în referințe la compoziții celebre, explicând semnificația și impactul lor cultural, fără a presupune cunoștințe muzicale avansate din partea cititorului.

"Când Dunărea era albastră" este, în esență, o invitație la a redescoperi o epocă fascinantă și o muzică atemporală. Este o lectură recomandată nu doar pasionaților de muzică clasică, ci oricărui cititor curios să înțeleagă cum arta poate reflecta și modela o societate întreagă. George Sbarcea nu scrie o carte despre muzică, ci o carte despre oameni, pasiuni și despre sunetul unei ere care, prin valsul vienez, continuă să răsune și astăzi.