Istoria ca arena a disputei arhetipale

Descriere

Cum însuÅŸi autorul o mărturiseÅŸte în introducerea eseului său, tema cărÅ£ii este centrată pe "mitul cecitaÅ£ii istoriei": altfel spus pe istoria văzută ca "dare de seama despre orbi". Conjugarea... verbelor ei la diateza pasivă care nu onorează nici fides nici ratio, ÅŸi nici condiÅ£ia omului ca "subiect al istoriei", resuscită arhetipurile polarităţii majore Masculin-Feminin, sugerând lucrarea lor implacabilă în istorie, alternanÅ£a lor la putere, ÅŸi coagularea lor în marile Canoane ale istoriei vizibile în special la scara mileniilor... IraÅ£ionalismul istoriei, patologia cu care a fost clasat, ambele, sunt probate de întrebarea fixă ce urmeaza marilor tragedii, "cum a fost cu putinţă ?". IeÅŸirea din coÅŸmarul istoriei pare o trezire ce confirmă a posteriori "orbirea" care a patronat-o. Tragediile secolului XX (vezi substratul lor mitologic în fascism, nazism ÅŸi comunism), sunt astfel considerate din unghiul "limbajului sfârÅŸitului de domnie a arhetipului masculin" ÅŸi încheierii misiunii lui istorice. Conflictul Occidentului cu Islamul este evaluat ca o globalizare a conflictului dintre o Religie a Marii Mame ce guvernează DemocraÅ£iile liberale ÅŸi ultima redută a religiei Marelui Tată (negând astfel ideea unui conflict religios cruce vs. semilună).