Laleaua neagra

Alexandre Dumas nu este un autor foarte usor de citit, cartile lui sunt in general pentru oamenii care vor sa si aprofundeze putin, sa si mediteze dupa ce se termina cartea fiind axat pe genul istoric in general. Laleaua neagra mie mi s-a parut unul dintre cele mai bune romane scrise de el mai ales ca e si unul din putinele pe care am avut rabdare sa le citesc pana la capat. Este povestea unui descoperitor de lalele, a unui premiu mare pentru descoperirea lalelei negre si povestea unei iubiri frumoase. Cornelius Von Baerle, personajul principal a fost mereu fascinat de lalele si se tot chinuie sa creeze acea lalea deosebita neagra cu care sa catige marele premiu la concurs in schimb este inchis pe nedrept pentru tradare in inchisoare. Desi pare ca viata s-a terminat si ca visul sau nu se va mai implini, o intalneste acolo pe fiica temnicerului Roza de care se indragosteste profund si care il ajuta sa-si realizeze visul. Finalul cartii este unul, pozitiv dragostea invinge si cei doi se casatoresc, isi intemeieaza o familie si incep sa cultive lalele. Este o carte din care ai multe de invatat mai ales despre pasiuni si obsesii din punctul meu de vedere. V-o recomand cu placere.