Cantece de vitejie

Descriere

Mare poet clasic, Coşbuc şi-a asigurat locul printre marii creatori: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, prin conţinutul naţional al operei sale, prin cultivarea şi frecventarea clasicilor, prin puritatea expresiei şi claritatea stilului, prin promovarea idealului de frumuseţe echilibrată, în general prin înnoirea limbii poetice. Coşbuc este - unanim recunoscut -un mare clasic al versului românesc. Poet al naturii şi al omului de la ţară, al exuberanţei juvenile, al iubirii, al revoltei şi luptei, al bărbăţiei, Coşbuc înscrie una din cele mai preţioase experienţe ale literelor româneşti, într-un moment de răscruce, când, prin scrierile unei pletore de pseudoeminescieni, se crease în poezia noastră o stare deprimantă, maladivă, din care se părea că nu există perspective de ieşire spre un liman sănătos. În acest climat de mal de siecle, de Wetschmerz răsare neaşteptat de viguros şi nou George Coşbuc, redresând poezia românească, aducând noi orizonturi, noi sensuri, noi valori artistice.

FULGER
Poveste în versuri
Feciorul lui Crai-Negru cu drag ascultă sfatul Tătâne-său şi pleacă la Volbură-mpăratul, Să ceară de soţie pe Salba. - "Dragul meu - Blând Volbură vorbeşte - cunosc în tine eu Pe omul bun şi vrednic! Ci-ţi dau trei lucruri ţie, Pe cari de le vei face, tu vei primi soţie Pe Salba şi, ca zestre, deplină ţara mea! Te cugetă dar, Fulger, şi, dacă-ţi va place Copila, dă-mi cuvântul că stai la toate gata!"