Retete din bucataria rusa

Descriere

Cu aproape 17,1 milioane km², cel mai întins stat de pe glob, bătrâna Rusie, adăposteşte „numai” 143 de milioane de locuitori, cu o densitate de 8,5 locuitori/km², clasându-se, din acest punct de vedere, abia pe locul 8. Administrativ, acest stat este împărţit în 48 de oblasturi, 21 de republici federale, şapte kraine, un oblast, nouă okruguri şi două oraşe federale, Moscova şi Sankt Petersburg. Ziua naţională a Rusiei este 12 iunie, moneda se numeşte „rublă”, stema reprezintă un vultur bicefal, pe fond roşu şi imaginea Sfântului Gheorghe ucigând balaurul, iar steagul este tricolor format din trei culori dispuse orizontal: alb, albastru şi în partea de jos, roşu. Din punct de vedere climatic, întinsele pământuri ruseşti au parte de o climă foarte rece, continentală şi arctică, media anuală a temperaturilor fiind de -5,5°C. Relieful, clima şi întinderea acestui stat au avut repercusiuni şi asupra demografiei. Aşa se face că densitatea populaţiei este în general destul de scăzută, excepţie făcând zona Munţilor Urali. Ca şi structură, populaţia Rusiei cuprinde aproape 170 de grupuri etnice, în afară de ruşii „propriu-zişi” care acoperă un procent de peste 79% din populaţie. Limba oficială este rusa, biserica „oficială” este cea Creştin-Ortodoxă, alfabetul oficial este alfabetul chirilic. Bineînţeles, însă, că minorităţile îşi spun pretutindeni cuvântul atât din perspectivă lingvistică, cât şi religioasă. De aşteptat era ca această diversitate să îşi spună cuvântul şi în bucătărie, un domeniu în care Rusia are multe de spus: băuturi tradiţionale, supe, mâncăruri consistente, gust bogat şi multe specificităţi regionale. De nelipsit sunt smântâna, castraveţii muraţi, borşul şi ceaiul. Din hrişcă, ovăz şi alte cereale, ruşii fac „kasha”, un preparat care poate fi foarte diversificat în funcţie de ingredientele care îl alcătuiesc. Se spune despre „kasha” că ar fi predecesoarea pâinii. Secolul al X-lea aduce varza şi castraveţii, în secolul al XVIII-lea apar cartofii şi numai un secol mai târziu apar roşiile. Aşa se face că treptat, salatele se diversifică, ajungând să cuprindă inclusiv peşte. Cât despre supe, ne rezumăm să amintim câteva dintre cele mai cunoscute, făcând totodată precizarea că ruşilor le plac foarte mult şi supele reci: acroshka, borşul de peşte (uha), ciorba de varză (shi), soleanca şi rasolnic. După masă, puţin desert: preaniki (turte dulci), blini şi tot felul de plăcinte cu felurite umpluturi. Dacă tot am amintit de băuturi, probabil prima care vă vine în minte este votca. Venită pe teritoriul Rusiei la începutul secolului al XV-lea, ea a fost interzisă timp de aproape un secol, până la venirea pe tron a lui Ivan cel Groaznic. Ruşilor le mai place „kisel”, „mied” şi „kvas”, băuturi dulci, adesea acrişoare care încheie o masă sau ţin loc de ceaiul fierbinte obişnuit. Una peste alta, bucătăria rusească, una dintre cele mai cunoscute din întreaga lume, şi-a câştigat popularitatea inclusiv datorită simplităţii sale în ceea ce priveşte ingredientele şi tehnicile folosite. Dacă despre bucătăria franceză se poate spune că este festivă, elegantă, despre bucătăria thailandeză că este exotică, cea rusească va fi caracterizată întotdeauna drept „sănătoasă” (în sensul propriu, dar şi figurat al cuvântului).