Studia Politica. Vol. X. Nr. 1/2010

Descriere

Primul număr pe anul 2010 al revistei româneşti de referinţă în domeniul ştiinţelor politice este deschis de studiul consacrat de Camil Pârvu destinului noţiunii de reprezentare virtuală, lansată de Edmund Burke şi revizitată de teoria politică contemporană (The Avatars of Virtual Representation. An Assessement of the Burkean Notion’s Contemporary Relevance).

Urmează un grupaj de trei studii ce încearcă să clarifice conţinutul poltic al politicilor educaţionale. Mai intâi, Michael Dobbins şi Christoph Knill construiesc cu minuţie un tablou comparativ al politicilor de reformă a învăţământului superior în patru ţări din Europa centrală şi de est (Les politiques d’enseignement supérieur en Europe Centrale et de l’Est: convergence vers un modèle commun?). Apoi, într-un registru mai teoretic, Caroline Guibet-Lafaye explorează limitele în care toleranţa poate fi practicată în şcolile societăţii pluraliste a zilelor noastre, pledând pentru o instituţionalizare a dezacordului potrivit mai degrabă unei logici a compromisului decât unei logici a consensului (Diversité sociale et tolérance a l’école). în închiderea grupajului, Petru Negură propune o perspectivă istorică asupra locului violenţei în ansamblul metodelor şi practicilor educative promovate de administraţia românească din Basarabia între cele două războaie mondiale (Educaţia ca violenţă. învăţământul primar rural din Basarabia interbelică: de la pedeapsă corporală la violenţă simbolică).

Celelalte trei articole ale volumului participă, din unghiuri foarte diferite, la o reflecţie politică asupra statului. Cécile Folschweiller (Eminescu et l’Etat: un pacte social sur des fondements schopenhaueriens) propune o investigaţie în gândirea politică a lui Mihai Eminescu, elucidând chestiunea surselor acesteia; critic al contractului social, poetul propune, fără a o numi explicit, noţiunea de „pact social“ pe care o împrumută de la Schopenhauer, împreună cu întregi pasaje din opera filosofică a acestuia. Chestiunea statului român o preocupă, într-o abordare hrănită de preocupările şi metodologia studiilor de gen, şi pe Ionela Băluţă (Le Parlement roumain à l’epreuve du genre. Les femmes politiques dans la législature 2004-2008); pe baza de interviu sunt atent analizate rolul, ponderea, statutul, resursele politice şi simbolice, ca şi identitatea femeilor în legislatura 2004-2008 a Parlamentului României. La final, arhimandritul Grigorios Papathomas fixează reperele unei teologii politice a raporturilor dintre stat şi biserică în ţările de tradiţie ortodoxă (Les rapports entre l’Eglise et l’Etat au sein des Eglises orthodoxes établies localement); alegând ca instrument de analiză principiul cristologic al „comuniunii fără amestecare, dar şi fără separare”, autorul explică normativ evoluţia modului de a gândi alteritatea, dar şi cooperarea dintre biserici şi state în lumea bizantină şi post-bizantină.