Istoria popoarelor din Sud-Estul Europei in epoca modernă (1789 -1923)

Descriere

în 1987, apărea o lucrare de referinţă în istoriografia română, sinteza „Istoria popoarelor din sud-estului Europei în epoca modernă”, reeditată mai apoi în 1998. încă de la început, cartea istoricului Nicolae Ciachir s-a bucurat de elogii binemeritate atît în ţară, cît şi peste hotare – Belgrad, Sofia, Ankara, Tirana, Moscova, Varşovia, Munchen, Toronto.

„Istoria popoarelor din sud-estul Europei în epoca modernă”nu este o apariţie instantanee, ci rodul unei munci îndelungate de cercetare şi de pasiune constantă. Istoric cu preocupări variate, Nicolae Ciachir s-a afirmat şi a adus contribuţii valoroase în domenii de cercetare care cuprind o arie largă: Unirea Principatelor „100 de ani de la Unirea Principatelor”, 1958, războiul pentru cucerirea independenţei „Războiul pentru independenţa României în context european”, 1977, istoria modernă universală „Marile puteri şi România, 1856-1947”, 1996; „Istoria politică a Europei de la Napoleon la Stalin”, 1997; „Istoria universală modernă”, vol. I-II, 1998, istoria relaţiilor internaţionale „Diplomaţia europeană în epoca modernă”, 1984 — distinsă cu premiul Academiei Române „Nicolae Iorga”; „Istoria relaţiilor internaţionale (1648-1947) ”, 1998, istoria Basarabiei şi a Bucovinei „Basarabia sub stăpînire ţaristă (1812-1917), 1992; ”Din istoria Bucovinei (1775-1944), 1993, balcanistică şi slavistică „Istoria modernă a Poloniei”, 1987, „Istoria slavilor”, 1998.

dr. Nicoleta Ciachir

Reeditarea uneia dintre cărţile de anvergură ale profesorului Nicolae Ciachir, de la finele secolului al XX-lea, nu este doar necesară pentru satisfacerea nevoiei de informaţie istorică a generaţiilor de astăzi; este, dincolo de această neîndoielnică utilitate – şi mai mult: o modestă dar peremptorie (re)ilustrare a valorii ştiinţifice intrisece a unui tom care a ilustrat, la vremea apariţiei, dimensiunea europeană a istoriografiei româneşti. Şi care, şi astăzi îşi păstrează intactă actualitatea conţinutului informaţional şi ideatic. Pe de altă parte – acest remember editorial se poate constitui într-un prilej de reflecţie asupra destinului recunoaşterii internaţionale ori impunerii valorii unei opere ştiinţifice ce aparţine unei culturi naţionale – alta decât cele din spaţiul de limbă engleză sau franceză.

Dacă volumul de faţă ar fi fost scris (ori, măcar, ulterior, tradus) în engleză – franceza deja nu mai slujeşte, de vreo jumătate de secol, ubicuităţii informaţionale –, şi apărut într-o editură euroatlantică cu impact internaţional – autorul său ar fi fost prenumerat, am convingerrea, printre cei mai de seamă balcanologi ai vremii sale; nota bene: nu din România – ci din ansamblul comunităţii ştiinţifice mondiale. Poate că unora li s-ar părea o afirmaţiune encomiastică; nu l-am cunoscut însă, personal (din păcate) decât accidental, pe profesorul Ciachir, astfel încât n-aş putea fi bănuit de parti-pris-uri – altele decât de natură pur ştiinţifică.

conf. univ. dr. Stoica LASCU