Les Comptes de la Chatellenie de Bonneville

     

* Imaginea / recenzia nu garantează
aspectul sau conținutul cărții

`

„Les Comptes de la Châtellenie de Bonneville: Registre de comptes de 1385, Opera castri de 1355 à 1400” oferă o incursiune detaliată în administrarea feudală a Châtellenie de Bonneville, o regiune cu o bogată istorie în inima Savoiei. Prin transcrierea și traducerea meticuloasă realizate de Christian Guilleré, această ediție aduce la lumină un registru de conturi din anul 1385, alături de documente referitoare la lucrările castelului între 1355 și 1400.

Cartea nu este doar o colecție aridă de cifre, ci o fereastră către viața economică și socială a epocii. Cititorul va descoperi complexitatea gestionării unei seniorii medievale, de la colectarea impozitelor și administrarea proprietăților, până la cheltuielile pentru întreținerea fortificațiilor și salarizarea personalului. Detaliile oferite sunt prețioase pentru istorici, oferind informații despre prețurile bunurilor, salariile muncitorilor, organizarea muncii și relațiile feudale.

Introducerea realizată de Luis Antolinez contextualizează aceste documente, oferind perspective asupra importanței lor pentru înțelegerea istoriei locale și regionale. El subliniază modul în care aceste registre pot fi folosite pentru a reconstrui aspecte ale vieții cotidiene, ale strategiilor economice și ale structurilor de putere din acea perioadă.

Calitatea transcrierii și a traducerii este remarcabilă, făcând materialul accesibil chiar și celor fără o pregătire specializată în paleografie sau franceza veche. Ediția Le Tour a depus eforturi considerabile pentru a prezenta aceste documente într-un format lizibil și bine structurat, contribuind la o înțelegere mai profundă a patrimoniului medieval.

Volumul este, prin urmare, o resursă esențială pentru cercetătorii medievaliști, istoricii economici și oricine este pasionat de istoria regională a Franței și a Savoiei. Oferă o bază solidă pentru studii ulterioare, permițând o înțelegere nuanțată a mecanismelor care au guvernat o seniorie în Evul Mediu târziu. Este o dovadă a valorii arhivelor ca surse primare și a efortului necesar pentru a le aduce în atenția publicului larg.”