Felii de lămîie

Felii de lamiie (Ed. Polirom, 2015) este prima carte semnata de Anca Vieru. Postari pe site-ul personal – http://ancadevieru.blogspot.ro – au anuntat debutul matur, dezinhibat, netributar. Cuvintele sunt dispuse in structuri cu dobinda. Naturaletea livrescului recupereaza trasaturi de la Mircea Nedelciu si de la Florin Manolescu. Tehnica de lucru o apropie de munca zetarilor. Anca Vieru a intrat deja in categoria meseriasilor literaturii. Prozele nu-si tradeaza retetele. Neindoielnic, a contat si formatia realista a autoarei. Stilul asezat provine, printre altele, dintr-o dibacie matematica (ars combinatoria). Volumul functioneaza ca un joc de strategie. Protagonist e cititorul, chemat sa adune indicii. Dar nu va fi obligat sa dea peste talisman. Se va descurca. [...]

Viața ca niște felii de lămîie pe care trebuie să le îndulcești cu felul tău de a fi, de a accepta anumite lucruri, dar și de a remodela în funcție de cît de mult îți deschizi ferestrele sufletului. Asta ne transmite Anca Vieru în cele douăzeci de povești ale sale, în care nostalgia, hazul și tristețea scot la iveală personaje prinse în siajul banalului cotidian, unde dincolo de truismele de la suprafață există totuși acea necesară doză de beatificare, de serafic însăilat în lăuntricul senzorialului, constituindu-se într-o frescă a post-modernismului, cu trecutul și prezentul țesut în covorul zilelor grăbite într-un epic înaripat.

Sigur ca timpurile si cadrul difera, acum sintem in Romania ultimilor doua decenii, care va sa zica intr-o contemporaneitate aproape simultana cu momentul de fata, dar ideea de baza ramine esecul cuplului, dificultatea comunicarii, destramarea relatiei sub actiunea dizolvanta a unui ecosistem ostil. (...)