Portocaliul este noul negru. Un an intr-o inchisoare de femei

Descriere

„Cartea lui Piper Kerman nu e doar o radiografie a unei puscarii americane (si, prin extenso, a societatii americane) ci si o frumoasa metafora despre nuantele in care ar trebui sa clasificam oamenii. Nimeni nu e definitiv bun sau totalmente rau; sunt multe griuri in personalitatea fiecaruia. E o poveste reala despre cum ne urmaresc greselile si despre cum invatam sa ne adaptam in situatii extreme. Nu e intamplator ca serialul inspirat din aceasta carte e un fenomen mondial; sunt multe personaje aici care reprezinta tipologii ale prietenilor nostri, oriunde s-ar afla ei in lume, in libertate sau nu. O metafora despre viata scrisa foarte accesibil, foarte tineresc si foarte dinamic.“ - Cristina Bazavan, jurnalist „Mi-a placut la nebunie aceasta carte. E o poveste plina de umor, patos si compensare. Ceea ce m-a surprins la acest volum de memorii este afectiunea, compasiunea si respectul pe care Piper Kerman il arata pentru toate femeile pe care le intalneste in timpul incarcerarii sale.“ - Elizabeth Gilbert, autoarea cartii Mananca, roaga-te, iubeste „Copil fiind, apoi adolescenta si tanar adult, m-am bazat puternic pe singuratate, pe conceptul bine-stiut ca fiecare este singur pe aceasta lume. Fundamentata atat pe increderea in sine, cat si pe autoprotectie, aceasta credinta ofera o perspectiva duala - invingator sau victima, responsabilitate totala sau disolutie totala, delasator sau capabil sa depasesti orice limita. Dusa la extrem, este o idee care acorda credit convingerii ca actiunile unei persoane nu conteaza prea mult in exterior; trecem prin viata in propria noastra bula, ocazional interactionam cu altii, dar, in definitiv, suntem cu desavarsire singuri. Parea ca aceasta credinta avea sa ma pregateasca pentru timpul petrecut in acest spatiu, asa cum spune o expresie uzuala in inchisoare