Disponibilitate:  nedisponibila

Preț:  25,40 LEI

Modalitați de transport:
• 15,90 lei - prin Curier rapid (gratuit pentru produse de anticariat peste 69,00 lei / comandă)
• 13,90 lei - prin Easybox Sameday (gratuit pentru produse de anticariat peste 69,00 lei / comandă)

ISBN: 9789732331019

Autor(i):

Editura:

Colecția: Cartea romaneasca

Anul apariției: 2015

Nr. pagini: 240 pagini

Tip copertă: brosata

Categorii: Beletristica, Carte nefolosită, Critica literara

Descriere

In cultura globala actuala, traducerea ocupa o pozitie ambigua, fiind in acelasi timp omniprezenta si invizibila. Totul se traduce si se propaga aproape instantaneu, autorii, ideile si operele ajungind sa traiasca simultan mai multe vieti diferite in limbi si culturi diferite. Cu toate acestea, ideea de traducere continua sa fie ocultata, marginalizata, privita ca un apendice, statutul de autor al traducatorilor continuind sa ramina incert. Ipoteza cartii de fata, nascuta din marea experienta de traducator a lui Bogdan Ghiu, este ca traducerea reprezinta o cale sui generis, ireductibila, materializarea unei atitudini in acelasi timp echitabile si productive atit fata de Celalalt, cit si fata de noi insine. O cale paradoxal eliberatoare, de unde si semnificatia de manifest a acestui eseu: Totul trebuie tradus. „Sinteti pasivi pe canapeaua din caruselul Evului Media? Fictivi pe cea a psihanalistului? Decit sa va lasati manipulati, incercati sa fiti activi, dragi cititori si draga cultura romana: ridicati-va intru traducere – adica intru comunicare, fapta si intelegere –, va indeamna Bogdan Ghiu in Totul trebuie tradus. Nu ca v-ar chema la o razmerita cu un singur membru, dar el va arata ca doar astfel puteti ajunge sa respirati aerul rar si tare al originalitatii orfane de traducere.”(Calin-Andrei Mihailescu)


Comandă online cartea "Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest)" la 25,40 lei isbn 9789732331019 scrisă de Bogdan Ghiu, tiparită la editura Polirom face parte din colecția Cartea romaneasca. cu plata ramburs sau online cu cardul. Momentan titlul "Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest)" nu este disponibil însa vă puteți înscrie pentru a fi notificat în momenul reaprovizionarii.


starstarstarstarstar      

Exista tot felul de definitii ale traducerii. Fiecare traducator se raporteaza altfel la aceasta munca, propune mereu alte relatii cu textul original. Care e definitia dumneavoastra? 


 

Traducerea este re-crearea unui original, relansarea unei singularitati in fiecare limba, deci in fiecare cultura, care este un laborator si un atelier de universalizare. Autorii sint deja niste straini in propria limba, din care incep prin a se smulge, ei insisi, de fapt, scriu, printr-o miscare contradictorie, in dublu sens, in acelasi timp pentru a-si afirma semnatura cvasi-indescifrabila si a si-o traduce. Autori sint primii care traduc, traducerea incepe mult inainte de traducerea inter-lingvistica propriu-zisa, prin care nu facem decit sa transplantam, sa relansam o singularitate relativ intraductibila dintr-o limba in alta, adica dintr-un spatiu de traducere intre idiomuri singulare in altul. Exista traducere pentru ca exista deja traducere, se traduce pentru ca de la bun inceput, intr-un mod inca misterios, dar catre care doar gindirea-traducere poate sa inainteze, se traduce. Sintem in traducere. Traducerile, deci, nu sint copii, aceasta este o versiune pentru copíi, trebuie sa renuntam la aceasta viziune marunt platoniciana – or, este tocmai ceea ce propune traducerea, ceea ce se poate opera prin intermediul ei daca este transformata, din obiect secund, minor, de cercetare, in grila, perspectiva, operator, shifter. A traduce, pentru mine, este (poate in primul rind) un program politic: a adresa propriei tale culturi anumite „elemente” care ar putea s-o ajute sa creasca, sa se intareasca, sa se diversifice prin confruntare. S-a spus, si pe drept cuvint, ca traducerea nu este, asa cum se crede si cum se propaga, o afacere in doi, sau este, dar nu ramine asa. La fel ca in viata, traducerea creeaza un al treilea termen, un al treilea gen, o a treia limba, iar acest „al treilea” este o veche obsesie, o veche „umbra” a gindirii europene. In plus, a traduce inseamna a te comporta in cel mai autentic stil european! Europa este traducere.


starstarstarstarstar      

Cartea lui Bogdan Ghiu este o inepuizabila mina de intrebari si de sugestii pentru felul in care pot fi vazute, citite si valorizate traducerile pentru ca autorul le intemeiaza pe o experienta de traducator si de meditatie pe marginea traducerii cu adevarat impresionante: sint mai mult de cincizeci de titluri insirate in lista finala, in afara eseurilor si volumelor de versuri, care rodesc si ele in acest „manifest”. Dar ea va genera discutii mai ales datorita spiritului nelinistit si disociativ al poetului care priveste prin aceasta fereastra o lume in miscare, lumea traducerilor si a interpretarilor in care traim, fie ca sintem constienti de aceasta, fie ca nu.


starstarstarstarstar      

Traseul cel mai implinit al cartii ramine prezentarea partiala a atelierul traducatorului, in neorinduiala lui rodnica, plina de sugestii pentru teoreticianul dialogului culturilor, pentru cititorul de filozofie contemporana, pentru editorul in cautare de titluri sau pentru specialistul in literatura franceza preclasica sau in romanul englez.  Il vedem aici pe Bogdan Ghiu regasind functia prima a talmaciului, cea de diplomat, pacificator al conflictelor, obligat adeseori sa „faca lobby” pe linga edituri sau sa se incontreze cu redactori de carte fideli unei paradigme „neaosiste” de romanizare completa a autorului tradus. Speculator poetic al limbilor si traficant de concepte intraductibile, el arata novicilor citeva modele de urmat (Irina Mavrodin pentru proustieni, Stefan Bezdechi pentru clasicisti) sau contraexemple celebre (Adelina Piatkowski in falsificarea prin abstractizare a textelor platoniciene, Mariella Seulescu pentru adaptarea nu intotdeauna necesara a textului lui Montaigne la ritmurile limbii cronicaresti reinventata de ea in anii 1940-1960).


starstarstarstarstar      

Desi poate parea paradoxal, Totul trebuie tradus este un imperativ care decurge din vechea demonstratie care a stabilit ca totul este (deja) traducere, in interiorul aceleiasi limbi, si asta pentru ca intelegerea, interpretarea, si insasi comunicarea sint filtrate de traducere si se bazeaza pe mecanismele descrise de teoria traducerii. (...)


Pozitia lui este cea a unui traducator angajat, in sensul cel mai bun al cuvintului, un traducator, care, pe linga talentul literar si filologic, este inzestrat cu constiinta critica, etica, civica, politica, pentru ca traducerea asumata la nivelul la care si-a asumat-o el le presupune pe toate, si toate acestea se actualizeaza in actul traducerii si in toata activitatea conexa pe care o presupune. Cetatean al Europei pentru care traducerea inseamna insasi garantia pastrarii spiritului european, Bogdan Ghiu isi deschide, la propriu, „laboratorul” de traducator, caietele de notite cu reflectii facute la cald, in timpul traducerii (dintre acestea, multe sint sistematizate in prefetele sau postfetele pe care le-a facut traducerilor sale), precum si agenda de participant la ateliere de traducere sau la diferite dezbateri internationale intre traducatori, si le monteaza in aceasta carte-manifest.