Agepsina si batrinii

     

* Imaginea / recenzia nu garantează
aspectul sau conținutul cărții

Agepsina și bătrânii de Morogan-Salomie, apărută la editura Albatros, se prezintă ca o explorare introspectivă a relațiilor umane și a trecerii timpului, filtrată printr-un stil ce aduce aminte de proza de observație a anilor '70. Cartea, prin însăși titlul său, sugerează o dihotomie: tinerețea (Agepsina) confruntată cu înțelepciunea sau, mai degrabă, cu fragilitatea și experiența vârstei înaintate (bătrânii).

Narativ, romanul nu se bazează pe o acțiune spectaculoasă, ci pe acumularea detaliilor și pe schițarea subtilă a stărilor de spirit. Morogan-Salomie reușește să creeze o atmosferă densă, în care personajele prind viață prin gesturi mici, prin dialoguri încărcate de subînțelesuri și prin monologuri interioare ce dezvăluie conflicte și aspirații. Agepsina, personajul central, nu este un arhetip, ci o figură complexă, o oglindă în care se reflectă anxietăți universale legate de identitate, de apartenență și de inevitabilitatea schimbării.

Unul dintre punctele forte ale cărții este modul în care autorul abordează tema singurătății și a comunicării intergeneraționale. Interacțiunile Agepsinei cu personajele vârstnice din jurul său sunt pline de delicatețe și, uneori, de o notă melancolică, reușind să surprindă echilibrul precar dintre respectul pentru trecut și impulsul spre viitor. Proza este una a nuanțelor, evitând generalizările și oferind cititorului spațiu pentru interpretare.

Stilistic, Morogan-Salomie demonstrează o măiestrie a limbajului, folosind descrieri vii și metafore discrete care îmbogățesc textul fără a-l încărca. Ritmul lecturii este lent, invitând la reflecție, iar construcția frazei este atent elaborată, contribuind la o experiență imersivă.

Agepsina și bătrânii nu este o carte care se citește pe grabă. Este mai degrabă o carte care se savurează, o meditație asupra condiției umane, a memoriei și a modului în care trecutul modelează prezentul. Este o lectură potrivită pentru cititorii care apreciază proza introspectivă și care caută profunzime în spatele aparențelor.