
* Imaginea / recenzia nu garantează
aspectul sau conținutul cărții
Lucrarea lui Gaston Bachelard, "Pământul și reveriile voinței", publicată la Editura Univers, reprezintă o explorare profundă a dinamicii imaginației materiale. Bachelard, cunoscut pentru abordarea sa fenomenologică și psihanalitică a elementelor primordiale, se apleacă în acest volum asupra relației dintre voință, materialitatea pământului și reveria asociată acestora.
Cartea este structurată într-o serie de capitole care analizează diverse aspecte ale imaginației legate de elementul terestru. De la "Dialectica energetismului imaginar" și "Metaforele durității" la "Materiile moliciunii" și "Reveria pietrificatoare", Bachelard descompune modul în care pământul, în diferitele sale forme și stări, influențează și modelează percepția umană și universul oniric. Este fascinantă analiza sa asupra "Metalismului și mineralismului", unde explorează atracția omului față de minerale, cristale și metale, văzute nu doar ca simple substanțe, ci ca purtătoare de simboluri și reverii adânc înrădăcinate.
Un punct forte al lucrării îl constituie modul în care Bachelard distinge între "imaginația materială" și "imaginația vorbită", oferind o perspectivă nuanțată asupra procesului de creație și a modului în care materialitatea lumii înconjurătoare își găsește expresia în limbaj și în gândire. Capitole precum "Cristalele. Reveria cristalină" și "Roua și perla" demonstrează capacitatea autorului de a transforma observații aparent simple în meditații filosofice complexe, relevând bogăția lumii interioare a omului.
"Pământul și reveriile voinței" nu este o lectură ușoară, solicitând o anume familiaritate cu vocabularul filosofic și psihanalitic. Cu toate acestea, pentru cititorii dispuși să se lase purtați de fluxul ideilor bachelardiene, cartea oferă o experiență intelectuală recompensatoare, deschizând noi orizonturi asupra modului în care interacționăm cu lumea materială și cum această interacțiune ne modelează eul. Este o carte care te provoacă să privești dincolo de aparențe, să descoperi poezia ascunsă în elementele cele mai concrete ale existenței.