Ciupercile din flora spontana a Romaniei - Microenciclopedie ilustrata. Manualul culegatorului si consumatorului autohton. Ghid de identificare a peste 300 de specii de ciuperci comestibile si otravitoare de pe teritoriul Romaniei

Descriere

Această lucrare se doreşte a veni în sprijinul celor ce recoltează ciuperci din flora spontană pentru a putea evita greşelile şi confuziile inerente. Nu este o lucrare pentru micologii specializaţi, nu abordează detaliile ce ţin de expunerea la microscopul optic, electronic sau cu baleaj a unor părţi componente ale ciupercilor. Se face referire la părţile componente ce se pot observa cu ochiul liber, formă, culoare, gust, consistenţă, miros, reacţie la atingere, rupere sau tăiere etc.

în librării au mai apărut lucrări cu prezentarea de specii de ciuperci, însă acestea nu erau specii ce cresc în ţara noastră, deci erau lucrări traduse, iar prezenta carte se doreşte a veni în sprijinul culegătorului şi consumatorului autohton. De aceea am încercat să prezint cele mai importante specii de ciuperci comestibile, toxice şi fără valoare alimentară din ţara noastră şi cu marea diversitate de denumiri populare în funcţie de zona geografi că.

Scriu despre ciuperci de aproape 30 de ani şi întotdeauna am crezut că n-am să prezint ciuperci din fl ora spontană, deoarece este mai sigur să recomanzi consumul ciupercilor de cultură. Este foarte adevărată şi acum această convingere, dar în toţi aceşti ani m-am confruntat şi cu dorinţa oamenilor de a învăţa să recunoască şi să recolteze ciuperci din mediul natural. Pădurile de la munte sau câmpiile, Delta - că doar ţara noastră are toate formele de relief - sunt un nesecat şi diversifi cat izvor şi de ciuperci. în Europa, aceste bogăţii au fost epuizate. în prezent specialiştii lor vin la noi şi recoltează ciuperci cu tot cu pământul pe care cresc şi le duc în pădurile lor.

Am sperat şi urmărit în toţi aceşti ani că va apare şi la noi un album, un ghid al ciupercilor din România sau chiar a unei părţi din acestea. Au apărut însă traduceri, iar lucrările autohtone au prezentat numai câte un sfert sau mai puţin din numărul speciilor prezentate în actuala lucrare.

Desigur, nici în prezenta lucrare nu sunt cuprinse decât o parte din bogăţia de 309 specii din ţara noastră, adică cele mai importante, 310 din cele peste 400 macromicete. Şi acest lucru s-a întâmplat şi din cauza resurselor băneşti necesare pentru a susţine o asemenea lucrare.

Autoarea