Negocierea conflictelor intr-o institutie de invatamant

Descriere

Oamenii trăiesc şi muncesc împreună. Este important pentru ei să se înţeleagă unii cu alţii. în acelaşi timp, conflictele reprezintă o realitate cotidiană pentru fiecare om. într-o colectivitate umană trebuie să acceptăm conflictele ca fiind absolut normale, iar rezolvarea lor trebuie să fie un proces de grup, deoarece orice grup uman cuprinde membri cu personalităţi diferite, cu motivaţii diferite şi cu un potenţial de muncă şi creaţie care variază în limite foarte largi.
La aceste aspecte se adaugă faptul că epoca spre care se îndreaptă societatea contemporană este una a schimbărilor profunde desfăşurate la intervale scurte de timp. O epocă despre care putem spune că este dominată de accelerarea continuă a ritmului de viaţă a omenirii.
Şcolii îi revine sarcina de a pregăti viitorul adult astfel încât să fie pregătit pentru a preîntâmpina conflictele cu care se confruntă şi a le evita atunci când e cazul, sau cel puţin a le rezolva în cel mai bun mod, astfel încât atât el, cât şi cei implicaţi să nu fie stopaţi în acest proces de schimbare şi de evoluţie şi, deci, de dezvoltare personală.
Pentru a fi pregătiţi să acţioneze eficient atunci când sunt implicaţi într-un conflict, oamenii trebuie să fie conştienţi de anumite coordonate ale conflictelor: conflictul este o parte firească a vieţii de zi cu zi, o realitate a vieţii cotidiene, inerentă relaţiilor umane; conflictul poate fi tratat pe căi pozitive sau negative; abordat printr-o gândire pozitivă, conflictul poate avea rezultate creative, poate fi o forţă pozitivă pentru creşterea personală şi schimbarea socială; abordat printr-o gândire negativă, conflictul poate avea rezultate distructive atât din punct de vedere emoţional, spiritual, cât şi fizic; conflictul poate deveni o sursă de maturizare şi învăţare, ajută la descoperirea propriilor valori şi credinţe, la sănătatea mentală şi individuală; capacităţile de management al conflictului pot fi învăţate; prin practică putem îmbunătăţi comunicarea, negocierea, medierea conflictelor; modul în care definim o problemă determină dacă şi cum o vom rezolva (cu cât definim mai clar problema, cu atât mai uşor vom găsi o soluţie); într-un conflict sentimentele sunt importante, câteodată nu ajungem la motivele conflictului şi nu-l putem rezolva până când nu luăm în considerare sentimentele neconştientizate.
Este adevărat că atât noi, cât şi elevii noştri, suntem martorii şi, uneori, chiar produsul manifestărilor prin care conflictele sunt soluţionate impropriu şi, în acest sens, se soldează cu repercursiuni asupra tuturor persoanelor implicate. Este adevărat că atunci când oamenii se gândesc la conflict cuvintele care le vin în minte sunt �ceartă�, �scandal�, chiar �violenţă�.
Prin activitatea de consiliere de grup, individuală şi colectivă care intervine în managementul conflictului se doreşte a influenţa modul în care indivizii se raportează la conflict şi a forma noi deprinderi adecvate de soluţionare a conflictelor. Această activitate presupune, în primul rând, schimbarea unor fundamente cognitive ale indivizilor (se învaţă lucruri noi despre conflicte) urmează schimbarea atitudinii afective faţă de conflict (se �simte� altfel faţă de conflict) şi, nu în ultimul rând, de fapt scopul final, se schimbă modul de comportament (se manifestă altfel).
Vorbim, deci, de formare de deprinderi, de fapt de schimbare de deprinderi şi formare de altele noi, proces ce necesită un mare efort, o activitate coordonată susţinută şi multe exerciţii.
Aşa că această activitate de consiliere şi management a conflictelor presupune modele noi de activitate din partea profesorilor, cerinţe noi de abordare a divergenţelor din partea tuturor celor implicaţi în interrelaţionare şi, nu în ultimul rând, modele noi de comportament din partea elevilor.
Există diferenţe la nivel individual, există o �goană� a schimbării, există o aşa numită criză de timp datorată în mare parte şi schimbării atât de continue a societăţii în care trăim, care inevitabil ne forţează să ţinem pasul cu ea, cu toate acestea, putem să convieţuim şi să colaborăm fără a ne răni, a ne jigni, a ne ignora şi a profita de neatenţia sau imposibilitatea oamenilor de lângă noi.
Putem să colaborăm, să ajutăm şi să fim ajutaţi de cei lângă care stăm, pentru că ideea de bază a noii societăţi este complexitatea unui produs care este rezultatul gândirii mai multor minţi şi, deci, produsul cu cea mai mare şansă de a fi aproape de ideal şi perfecţiune.
Aceasta este şansa noastră ca şi consilieri şi profesori de a-i învăţa pe elevii de azi să formeze echipa performantă de mâine.
Din cuprins:
Cap 1
Conflictul organizational: sursa de progres sau sursa de haos?
Abordari teoretice ale conflictului
Cauzele si evolutia conflictului organizational
Modalitati de solutionare a conflictelor

Cap 2

Negocierea conflictelor
Definitie. Principii
Tipuri de negociere
Tehnici si tactici de negociere

Cap 3

Particularitati ale solutionarii conflictului intr-o institutie de invatamant

Anexe

Bibliografie