Metode si procedee didactice aplicate in procesul de invatare la scolarul mic

Descriere

Capitolul I al acestei lucrări conţine teorii ale învăţării privite ca definiţii, modele şi tehnici de eficientizare.
Capitolul II conţine învăţarea la şcolarul mic în primul rând ca relaţie de predare-învăţare-evaluare şi apoi în cadrul celor două cicluri curriculare parcurse în cei patru ani de studiu.
Capitolul III valorifică cu succes teoria expusă în primele două , mai ales în I.3. Tehnici de eficientizare a învăţării, prin posibilităţile de eficientizare a procesului de învăţare la şcolarul mic la obiectele de bază. Aici am exemplificat strategiile didactice moderne prin scheme de lecţii , câteva proiecte didactice şi rezultatele muncii elevilor fiind adăugate la Anexe.
Capitolul IV fiind un demers investigativ aplică cel mai bine teoria enunţată în celelalte capitole şi prin planul experimental realizat punctează o experienţă nouă chiar şi pentru mine şi o etapă şcolară importantă pentru elevi, aceştia s-au aflat în perioada experimentului la finalul unui ciclu de învăţământ.
La Anexe 3 sunt trecute exemplele de activităţi folosite la cercetare: probele iniţiale şi finale ale experimentului la română şi matematică , chestionarele pentru cele două obiecte de studiu ; la limba română s-au testat cunoştinţele capitolelor Cu primăvara ne jucăm! şi Părerea ta contează!, iar la matematică Fracţii şi Elemente intuitive de geometrie. Pentru probele la română itemii au urmărit testarea cunoştinţelor atât pentru toate componentele limbii , cât şi pentru literatură , formularea descriptorilor de performanţă au fost astfel enunţaţi încât să ofere posibilitatea tuturor copiilor pentru a obţine rezultatele dorite. La matematică probele de evaluare au coincis cu sintetizarea unor cunoştinţe ale unor capitole atrăgătoare, primele conţinuturi au vizat elemente absolut noi pentru elevi: fracţiile, cele din categoria a doua , elementele de geometrie , studiate încă din clasa I , au avut ca noutate în clasa a IV-a noţiunea de perimetrul. Itemii celor două probe matematice s-au integrat în cele trei categorii: obiectivi, semiobiectivi, subiectivi. Cele două chestionare aplicate grupului experimental au fost formulate pentru a-i determina pe elevi să se cunoască mai bine , să-şi cunoască preferinţele materiei studiate şi să aleagă tipul de metode care îi atrage cel mai mult la română şi matematică.