Visucy

Este cartea ce m-a scos dintr-un ‘reading slump’ care a ținut aproape 2 luni. Tema cărții fiind biserica vs spiritualitatea, cartea primind niște puncte bonus mai ales că am decis să nu citesc nimic despre ea (nici măcar coperta de la sfârșit). A fost o descoperire nouă, plină de surprize în care acțiunea se petrece oarecum pe două planuri - primul plan fiind o Românie a anului 2050, iar cel de-al doilea, care ne oferă explicații la toate întrebările, este imaginea României din anii 1990 - în care biserica a început un război sângeros improtriva celor care nu urmau calea aleasă de ei.
Controversele legate de această temă te vor face să devorezi cartea în câteva ore (dar în același timp parcă nu ai dori să se termine). Karina-singura vindecătoare rămasă anului 2050 își închide brusc cabinetul, se trezește cu un soț “fără nume”, iar panica provocată de istorisirile celorlalți o îndeamnă să afle adevărul; toate amintirile îi sunt șterse, iar ea va duce o adevărată luptă cu ea însăși (ceea ce repezintă Alide și Karina). Alide este o simplă călugăriță din trecut (Karina ar fi re-ncarnarea acesteia) care se întoarce împotriva acțiunilor ucigașe ale bisericii și este ucisă.
Adevărată luptă este în momentul când viitorul se întâlnește cu trecutul, în care Karina reușește să ajungă în trecut pentru a-și afla propriile amintiri șterse și pentru a rupe un legământ vechi de peste 50 de ani.
Cartea ne arată o lume în care vindecătorii sunt exterminați, iar biserica este singurul ‘răspuns’ accetabil în aflarea oricărui adevăr și în formarea gândirii. Karina este cea care dorește și cea care va lupta pentru aflarea răspunsurilor la toate întrebările sale: istoria bărbatului fără nume, dispariția amintirilor, motivul închiderii cabinetului la care ținea, cum să rupă lanțurile impuse de biserică și legamantul sacru ce trebuie desfacut (biserica, respectiv patriarhul - care i-a distrus viața, i-a șters amintirile și i-a închis cabinetul).