Ultima scrisoare de dragoste

     

În ultima vreme, cărțile lui Jojo Moyes au luat cu asalt inimile și bibliotecile cititorilor din întreaga lume. Pentru mine, ”Ultima scrisoare de dragoste” este prima carte scrisă de ea pe care o citesc și cu siguranță nu ultima. Sinceră să fiu, nu mă așteptam să îmi placă atât de mult. În ultima vreme sunt un pic reticentă când vine vorba de cărți de dragoste, dar ”Ultima scrisoare de dragoste” cu siguranță nu m-a dezamăgit. Deși am citit-o într-o lună cu întreruperi, când am ajuns la final am rămas cu un sentiment dulce amărui și cu un zâmbet nostalgic pe față. Romanul lui Moyes are izul unui roman de dragoste clasic și toate elementele pentru a deveni o carte de referință a anilor noștri: o poveste incredibil de frumoasă, personaje cât se poate de reale, câteva scene care pur și simplu îți frâng inima, un scris superb și un final care te va face să oftezi din toți rărunchii. Chiar dacă la bază este o carte de dragoste , aș recomanda-o tuturor, pentru că nu vorbește doar despre asta. ”Ultima scrisoare de viață” dă lecții importante despre familie, prietenie, fericire, soartă și găsirea sinelui adevărat. Cea mai importantă lecție a fost că destinul va avea mereu un cuvânt de spus în viețile noastre, dar uneori, ni-l facem singuri. Povestea mi s-a părut incredibil de romantică și de frumoasă, dar și foarte bine scrisă. În primele două părți, prezentul și trecutul sunt povestite în paralel. În prezent, o avem pe Jennifer amnezică, incapabilă să își amintească viața ei de dinaintea accidentului. În trecut, ne este prezentată Jennifer, femeia fatală, cu o viață de invidiat. În partea a treia, o cunoaștem pe Ellie, o jurnalistă din anii noștri, care descoperă niște scrisori de dragoste în redacția ziarului la care lucrează. Astfel, Ellie o întâlnește pe Jennifer, acum o doamnă respectabilă, cu un trecut tumultos. Ce mi-a plăcut cel mai mult la poveste au fost primele două părți. Povestea dintre Jennifer și Anthony mi-a frânt inima, mi-a repus-o la loc și m-a făcut să cred din nou în iubirea adevărată. Atât de multă pasiune iese dintre paginile acestei cărți, încât uneori ai nevoie de o gură de aer. Cu un amestec bine dozat de romantism și dramă, povestea celor doi nu are cum să nu te impresioneze. Cartea a reușit să mă captiveze destul de repede. M-am atașat foarte ușor de personaje, care sunt un mare atu al romanului. Fiecare personaj din carte este extrem de bine conturat și foarte real, într-atât încât simți că iese dintre pagini și stă lângă tine, spunându-ți o poveste de mult uitată. Jojo Moyes mi se pare o autoarea teribil de talentată, care merită toată faima pe care o primește în ultima vreme. Scrisul ei este superb, plin de metafore deștepte și de scene care te fac să oftezi mulțumită, dar și să lăcrimezi ușor pe ascuns. Una peste alta, ”Ultima scrisoare de dragoste” este una dintre cărțile de neratat in anul acesta. Plin de romantism și dramă, romanul cucerește cititorul cu scenele frumoase, dar și cu personajele foarte reale. Finalul te va lăsa cu o zâmbet imens pe față și cu un sentiment straniu de dor. De neratat!