Zeitgeist: tipare culturale si conflicte ideologice

Cine ştie că libertatea e bunul suprem înţelege ce poate însemna creştinismul.
Nicolae Steinhardt

Adevărate exerciţii de admiraţie, eseurile derutează la prima vedere prin eterogenitate. Mihail Neamţu este un „extremist de centru“ neliniştit şi curios, atent la parfumul vernacularului şi atras de promisiunile universalului. Dincolo de eclectismul ei, această carte conturează o perspectivă creştin-democrată care proclamă dimensiunea publică a binelui, a frumosului şi a adevărului. Mihail Neamţu ne invită să apreciem virtuţile şi limitele democraţiei la „firul ierbii“, fără a uita că viaţa omului se desfăşoară nu numai pe orizontala exteriorităţii, ci şi pe verticala interiorităţii.

Prof. Aurelian CRĂIUŢU
Universitatea Indiana, Bloomington

Am vorbit de câteva ori despre noua şcoală de gândire a dreptei. Formula a părut pretenţioasă. Nu voi descuraja şi o voi susţine în continuare. Această carte fundamentează speranţa mea. Autorul surprinde structura esenţială care leagă faptele, le structurează,

le dă un sens. Grila prin care priveşte realitatea românească de azi este rezultatul unor acumulări culturale succesive, în care predomină evidenţierea rădăcinilor creştine ale lumii occidentale. Nu întâmplător, Mihail Neamţu s-a afirmat ca unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai doctrinei creştin-democrate.

Prof. Valeriu STOICA
Universitatea din Bucureşti

Mihail Neamţu (n. 1978) este istoric al ideilor şi eseist. Doctor al Universităţii din Londra, cu studii universitare şi postuniversitare la Cluj-Napoca, München, Durham şi Washington D.C. Din martie 2010, este director ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Membru fondator al Fundaţiei Creştin-Democrate şi membru în consiliul academic al Institutului de Studii Populare.

Cărţi de autor: Povara libertăţii. Antiteze, paradigme şi biografii moderne (2009); Verbul ca fotografie. Dizidenţe culturale şi comentarii politice (2009); Elegii conservatoare. Reflecţii est-europene despre religie şi societate (2009); Bufniţa din dărâmături. Insomnii teologice în România post-comunistă (2008; 2005); Gramatica Ortodoxiei. Tradiţia după modernitate (2007).

împreună cu Bogdan Tătaru-Cazaban, a co-editat Memory, Humanity, and Meaning. Essays in Honor of Andrei Pleşu’s 60th Anniversary, Offered by NEC Alumni & Friends (2009); O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleşu (2009).

Este editor al anuarului internaţional History of Communism in Europe. A publicat studii, articole şi recenzii în volume colective şi reviste ştiinţifice din ţară şi străinătate.