Dictionar roman-rrom (tiganesc) si rrom (tiganesc)-roman in grai spoitoresc

Descriere

George Astalos: În cei peste patruzeci de ani de cÎnd mă las sedus de fabuloasa forţă de a crea ironizÎnd a compatrioţilor noştri ţigani şi de a scoate la lumină gravitatea sentimentelor autoironizÎndu-se, mi-am permis să pătrund în farmecul vorbirii paralele şi să descifrez semnificaţiile metaforice ale substituirii lexicale. Zestre cu care am intrat în jocul răstălmăcirii sensurilor şi a cameleonismului vocabulelor şi expresiilor caracteristice, izbutind astfel să tricotez ?CÎnturile de ocnă" ale ?Muchii" mele de suriu, ieţită din lunga complicitate cu o etnie blestemată de soartă,dar, paradoxal, binecuvÎntată de zeul poeziei comunicării. Nu contest acoperirea ştiinţifică a vocabulei ?rrom", dar pentru mine, ca bucureştean tăvălit în relele asfaltului fierbinte al metropolei, cuvÎntul ?ţigan" transportă în miezul rezonanţei sale fonetice fresca suferinţei ancestrale a unei comunităţi de destin a cărei inegalabilă avuţie este sfidarea tabuurilor. Demers în care întrepătrunderea etnică din spaţiul citadin mi s-a tradus în termeni de conduită, ajutÎndu-ne să pătrundem tainele fenomenelor asupra cărora avem o anumită influenţă şi care, la rÎndul lor, au o influenţă certă asupra modalităţilor noastre de comunicare. Pentru că adevăratul ?transfer" (cum ar fi spus Freud) dospeşte în ţesăturile sonorităţii cuvÎntului, nu în substanţa sensului său, care e una şi aceeasi pentru toţi. Extraordinara performanţă a celor trei magi ai ?ţiganiadei" de faţă invită la admiraţie şi recunoştinţă, pentru că, prin publicarea ghidurilor, dicţionarelor şi a flashurilor lirice din sumar, literatura noastră îşi îmbogăţeşte repertoriul cu o mărturie scrisă a unui idiom pe cÎt de ignorat de laici, pe atÎt de răscolitor în muzicalitatea lui. În ?muzicalitate" pentru că, asemenea poeziei, graiul ţigănesc se adresează direct afectului individului. Îi aplaud cu tandră complicitate pe iniţiatorii acestui marathon de ?savoir": pe generalul de brigadă Lazăr CÎrjan, şeful direcţiei Poliţiei Judiciare, pentru implicarea lui necondiţionată în realizarea proiectului (dar din partea unui bibliofil de anvergura generalului nostru nu ne miră un astfel de gest!), pe locotenent-colonelul Ştefan Roşu şi pe plutonierul Ionel Cristea, din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Giurgiu, pe maiorul Marian Speriatu, tatăl, mama şi naşul tuturor şuţilor, caramangiilor şi lăcătuşilor de pe asfaltul fierbinte al metropolei noastre (cine zice ăla e!) şi pe editorul Grigore Arsene, model de nobilă dăruire, de la care corporaţia ar trebui să ia butaşi de prăsilă. Dar oare nu editorul este astăzi ultimul aventurier al noului mileniu?Vladimir Alexandrescu: În Turnul Babel al idiomurilor planetare nu există limbi importante sau mai puţin importante. Iată un adevăr axiomatic, care nu exclude, desigur, posibilitatea unor clasificări ? în funcţie de numărul de vorbitori, de vechime, de cultura căreia îi asigură suportul de dezvoltare, de complexitatea gramaticală sau bogaţia lexicală, de înrudiri şi aşa mai departe. Dar ele, în sine, vechi sau noi, vorbite de o mÎnă de oameni sau de miliarde, limbile PamÎntului sunt toate egale, în cadrul celei mai autentice democraţii inventate pÎnă acum de om. O democraţie în care fiecare ?voce" ? cuvÎnt care nu întÎmplător evocă mai modernul şi quasi-universalul ?vot" ? îşi are locul său, identitatea şi frumuseţea sa. Convinşi de acest lucru, un grup de entuziaşti s-a dedicat cercetării şi punerii în valoare a limbii rromilor, o populaţie a cărei istorie încă îi oferă investigatorului posibilitatea descoperirii unui univers misterios şi încîntător. ProcedÎnd cu temeinicie, aşa cum se cuvine atunci cÎnd este vorba de o întreprindere menită să dureze, şi demonstrÎnd acea generozitate proprie celor doritori să împărtăşească şi celorlalţi propria bucurie, ei au început prin a ne dărui acest dublu dicţionar romÎn?rrom şi rrom?romÎn. Un instrument care, adăugat ghidului de conversaţie în cele două limbi, ne permite să aruncăm o privire şi să înţelegem mai bine un univers atÎt de apropiat, dar de care ne desparte, uneori dramatic, bariera prejudecăţilor şi a necunoaşterii. Fără a avea pretenţia de a fi exhaustiv, dar fiind suficient de bogat pentru a răspunde intenţiilor autorilor, dicţionarul de faţă reprezintă şi o provocare adresată lumii universitare, profesioniştilor lingvisticii şi lexicografiei. Într-adevăr, toţi cei trei autori activează (sau au activat pÎnă de curÎnd) nu în vreun institut al Academiei, ci în Poliţia RomÎnă. Dr. Lazăr CÎrjan, general de brigadă, este şeful Direcţiei Poliţiei Judiciare din Inspectoratul General al Poliţiei, Marian Speriatu este ofiţer specialist în aceeaşi direcţie, locotenent-colonelul Ştefan Roşu şi plutoneriul Ionel Cristea sunt lucrători în cadrul Serviciului Poliţiei Judiciare al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Giurgiu. Profesionalismul lor şi pasiunea pentru cercetare, consacrate în cazul generalului Lazăr CÎrjan prin titlul de doctor în ştiinţe juridice ? specialitatea criminalistică ? şi calitatea de conferenţiar universitar, i-au determinat să iasă din corsetul unor preocupări limitate strict la aria poliţienească şi să se aventureze într-un spaţiu ce părea hărăzit unui cu totul alt tip de cercetători. Şi cum Fortuna îi ajuta întotdeauna pe cei îndrăzneţi, semnatarul acestor rÎnduri nu poate decÎt să consemneze, cu satisfacţie, că dicţionarul care se află acum pe masa noastră de lucru premiază, cum se cuvine, efortul, îndrăzneala şi, nu în cele din urmă, dragostea cu care Lazăr CÎrjan, Marian Speriatu, Ştefan Roşu şi Ionel Cristea au pornit la drum. Ei au forţat, şi bine au făcut, frontiera unor tabu-uri arbitrare, dÎnd astfel un semnal, sunt convins că în primul rÎnd celor din cadrul etniei rromilor, că în RomÎnia această populaţie nu este nici dispreţuită, nici marginalizată. Dicţionarul bilingv romÎn?rrom, rrom?romÎn, ghidul de conversaţie în aceleaşi limbi sunt ? din acest punct de vedere veritabile invitaţii la cunoaştere şi dialog, depăşind categoric valenţele unor lucrări pur socio-culturale ale celor care, trăind de veacuri în RomÎnia, sunt o parte întreagă, o componentă a societăţii romÎneşti.